10 definiții pentru bosumflat
Explicative DEX
BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflați, -te, adj. Care-și strânge buzele și se încruntă de supărare; îmbufnat, botos; p. ext. supărat, ursuz. – V. bosumfla.
bosumflát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: bosumfla] (Fam) Îmbufnat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bosumflat2, ~ă [At: ALECSANDRI, T., 631 / Pl: ~ați, ~e / E: bosumfla] 1-2 smf, a (Persoană) care-și strânge buzele și se încruntă de supărare Si: (pop) bosuat, îmbufnat, supărat. 3-4 smf, a (Pex) (Om) ursuz.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflați, -te, adj. Care-și strânge buzele și se încruntă de supărare; îmbufnat, bățos; p. ext. supărat, ursuz. – V. bosumfla.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflați, -te, adj. Supărat, îmbufnat, posomorit; mînios, ursuz. Știulete strigase către Tache, care asculta bosumflat în prag. PAS. L. I 12. Neneaca matale împungea roabele cu acul cînd se scula bosumflată. SADOVEANU, N. F. 9. – Variantă: bozumflát, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflați, -te, adj.Supărat, îmbufnat; ursuz. – V. bosumfla.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOZUMFLÁT, -Ă adj. v. bosumflat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bozumflat a. 1. mâniat; 2. fig. umflat peste măsură: stil bozumflat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Relaționale
BOSUMFLÁT adj. îmbufnat, (pop. și fam.) țâfnos, (reg.) drâmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOSUMFLAT adj. îmbufnat, (pop. și fam.) țîfnos, (reg.) drîmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bosumflat, bosumflatăadjectiv
-
- 1.1. Mânios, posomorât, supărat, ursuz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Știulete strigase către Tache, care asculta bosumflat în prag. PAS. L. I 12. DLRLC
- Neneaca matale împungea roabele cu acul cînd se scula bosumflată. SADOVEANU, N. F. 9. DLRLC
-
-
etimologie:
- bosumfla DEX '98 DEX '09