BOSTÁN bostani s. m. (Reg.) 1. Dovleac. ♦ Fig. (Ir.) Cap (al omului). 2. Pepene verde. Din tc. sb. bostan.

bostán sn [At: LB / Pl: ~i / E: tc srb bostan] 1 (Mol) Loc unde se cultiva legume Si: legumarie. 2 Pepenarie. 3 (Reg) Dovleac (Cucurbita pepo). 4 Pepene verde. 5 (Ie) A prinde ~ul de coada A parveni. 6 (Pop; is) res Fel de mancare cu dovleac. 7 (Ics) Dea ~ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 8 (Fig; irn) Cap (al omului).

BOSTÁN bostani s. m. (Reg.) 1. Dovleac. ♦ Fig. (Ir.) Cap (al omului). 2. Pepene verde. Din tc. scr. bostan.

BOSTÁN bostani s. m. (Mai ales in Mold. shi Transilv.) 1. Dovleac. Numai luna Galbena k un bostan Iese mat e shi rurala La iveala Dintro margine de lan. TOPIRCEANU P O. 24. Mama Dochio... Adu bostanul fiert shi fagurii de miere shi ulciorul cu apa rece. DELAVRANCEA 3. ◊ Compus: bostanturcesc = varietate de dovleac. Intrun coltz al odaii... nishte bostani turceshti. CREANGA. A. 96. 2. Fig. (in gluma sau ironic) Cap. A facut cum ia trasnit prin bostanul lui. SHEZ. II 74.

BOSTÁN bostani s. m. (Reg.) 1. Dovleac. ♦ Fig. (Ir.) Cap. 2. Pepene verde. Tc. bostan.

BOSTÁN ~i m. 1) reg. Planta erbacee cu tulpina taratoare cu fructe comestibile mari rotunde sau lunguietze folosite in alimentatzia omului shi a animalelor; dovleac. ~ turcesc. ~ alb. 2) Planta erbacee cu frunzele adanc crestate cu fructul mare sferic avand coaja verde shi miezul roshu dulce shi foarte zemos; harbuz; pepene verde. 3) fig. pop. Cap de om (prost). /<turc. bostan

bostan m. Mold. 1. dovleac: alature nishte bostani turceshti CR.; 2. fam. cap: na! cap sac... bostan fara samburi AL. [Turc. BOSTAN gradina de bostani].

1) bostán m. (turc. bostan d. pers. bustan dovleac). Mold. Trans. Dovleac. Fig. Iron. Cap prost: ce bostan!

2) bostán n. pl. e (turc. bostan pepenarie). Vest. Pepenarie.

bostán (reg.) s. m. pl. bostáni

bostán s. m. pl. bostáni

BOSTÁN s. v. cap dovleac pepene.

bostan s. v. CAP. DOVLEAC. PEPENE.

bostán (bostáni) s. m. 1. (Mold. inv.) Livada. 2. Dovleac. Mr. bostane megl. bustan. Tc. bostan „livada” (Roesler 590; SHeineanu II 59; Lokotsch 332); cf. ngr. μποστάνι alb. sb. bg. bostan. Der. bostanar s. m. (gradinar); bostanarie s. f. (livada); bostangiu s. m. (gradinar; soldat din garda seraiului) din tc. bostanci; bostangi vb. (Mold. a ridica ziduri ingramadind pietre) cf. Graur BL VI 140. Plecinduse de la var. bostingi se pare k trebuie sa se explice forma bosinci vb. (Mold. a lucra prost in conditzii proaste) care Scriban o explica pe baza bg. bosszankodni „a se supara”.

CUCURBITA L. BOSTAN fam. Cucurbitaceae. Gen originar din America shi India cca 27 specii anuale erbacee. Tulpina lunga intinsa sau agatzatoare cu numeroshi circei ramificatzi. Flori mari galbene solitare cu corola campanulatinfundibuliforma cu petale concrescute. Fruct des subrotund.

Cucurbita pepo L. « Bostan ». Specie care infloreshte in iun.aug. Flori monoice (20 cm diametru) galbene solitare. Fructe mari de culoare variabila galbene albe verzi etc. lunguietze sau rotunde. Frunze cordiforme profund lobate cu sinusuri adinci 5 lobi acutzi aspre. Planta anuala erbacee melifera. Tulpina lunga intinsa pe pamint shi agatzatoare cu peri rigizi shi circei ramificatzi.

cap de bostan expr. (peior.) om prostanac / natarau.

la anul cand o fata bostanul expr. (iron.) niciodata.