5 definiții pentru bontănitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bontănitúră sf [At: SBIERA, P., 170 / Pl: ~ri / E: bontăni + (i)tură] (Reg) Ciocănitură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BONTĂNITÚRĂ, bontăniluri, s. f. (Mold., Bucov., Transilv.) Ciocănitură, bocănitură. Copiii, auzind bontănitura și ciocănitură aceasta, credea într-adevăr că acolo se află tata lor, făcînd lemne. SBIERA, P. 170.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BONTĂNITÚRĂ, bontănituri, s. f. (Reg.) Ciocănitură, bocănitură. – Din bontăni + suf. -(i)tură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BONTĂNITÚRĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bontănitură s. v. BOCĂNEALĂ. BOCĂNIT. BOCĂNITURĂ. POCĂNEALĂ. POCĂNIT. POCĂNITURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bontănitură
bontănitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bontănitură, bontăniturisubstantiv feminin
- 1. Bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocănitură, pocnit, pocnitură, pocăneală. DLRLC DLRMsinonime: bocăneală bocănit bocănitură ciocănitură pocnit pocnitură pocăneală
- Copiii, auzind bontănitura și ciocănitură aceasta, credea într-adevăr că acolo se află tata lor, făcînd lemne. SBIERA, P. 170. DLRLC
-
etimologie:
- bontăni + sufix -(i)tură. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.