béci¹ sn [At: DEX² / Pl: ~uri / E: nct] 1 Pivnitza. 2 Inchisoare (la subsolul unei cladiri).

BECI beciuri s. n. 1. Incapere subterana (uneori boltita) construita mai ales la subsolul unei cladiri. V. pivnitza celar. Alexandrescu locuia intrun beci sub scara la mitropolie la unchiul sau parintele Ieremia. GHICA S. A. 124. Abia unde shi unde se mai vede cite un palat vechi cu beciuri boltite. NEGRUZZI S. I 71. Un gospodar sapucase sashi faca un beci in pamint pentru tzinut zarzavaturi. SHEZ. I 286. 2. Inchisoare (de obicei in subsolul unei cladiri). Daca ne inhatza... ne putrezesc ciolanele in beci. PAS L. I 60. Capitan Balan a dat pe Toma in mina slujitorilor sal vire sub turnul portzii in beci shi sal puie cu picioarele in butuc. SADOVEANU F. J. 577.

BECI beciuri s. n. 1. Incapere subterana (construita in subsolul unei cladiri) unde se pastreaza alimente lemne de foc etc. V. pivnitza celar. 2. Inchisoare (in subsolul unei cladiri). Cuman bec.

BECI ~uri n. 1) Constructzie subterana (aparte sau la subsolul unei cladiri) in care se pastreaza alimentele; pivnitza. 2) Inchisoare in subsolul unei cladiri. /Orig. nec.

BECI s.n. (Mold. TZR) Pivnitza. A: Beciuri indoite shintreite o vei face [corabia] iara eu iaca voi aduce potop. DP 24^r. IeremiaVoda au fost pus multa avere la manastire la Sucevitza intrun beciu supt curtzile domneshti. NECULCE. B: Pasa de vezi beciul plin. MMD 1775 59^r. Etimologie necunoscuta. Cf. pohreb sclip. substantiv neutru

becĭ n. pl. urĭ (cum. beč loc intarit; turc. Beč ung. Bécs rom. Becĭ. Viena. Cp. cu peshtera). Sud. Pivnitza hruba.

beciu n. 1. suterana sub palatul domnesc ce servia de inchisoare: Domnul cu Stoica se coborira in beciurile boltite ale palatului OD.; 2. pivnitza boltita pentru tzinut de ale mancarii shi bauturii. [Turc. (cuman) BEČ loc intarit].

beci s. n. pl. béciuri

beci s. n. pl. béciuri

beci

beciu ciuri.

BECI s. v. pivnitza.

BECI s. v. arest inchisoare ocna penitenciar pushcarie temnitza.

BECI s. pivnitza (reg.) bashca (prin Mold.) hruba (Mold. shi Bucov.) pohreb (prin Mold.) zemnic (inv. shi in Transilv. Ban. shi Mold.) podrum. (TZine alimentele la ~.)

beci s. v. AREST. INCHISOARE. OCNA. PENITENCIAR. PUSHCARIE. TEMNITZA.

béci (béciuri) s. m. Berbec tinar de doi ani. Mr. beci. Bg. sb. biče „taur tinar” sb. bičij „taurin”. Schimbarea semantica deshi curioasa este aceeashi k in cazul lui buhai care inseamna totodata shi „taur” shi „berbec”. Diculescu Elemente 444 crede k este reprezentant al gr. βηϰίον „oaie tinara” shi legat de it. becco. Pushcariu 198 de asemenea il lega de it. dar il considera rezultat al lui (ber)beculus care ar fi trebuit sa dea *bechi; insushi autorul shia abandonat ipoteza in DAR; cf. REW 9270 shi 1020a. Capidan Dacor. IV 444 se refera la sl. belče de la bĕlŭ „alb” ipoteza putzin verosimila. Cf. bic.

béci (béciuri) s. n. Subsol pivnitza. Probabil din cuman. beč „fortificat” (DAR Pushcariu Lr. 315) cuvint oriental care sa pastrat shi in numele vechi al Vienei tc. beç › rom. Beci (cf. SHeineanu II 42). Der. becer s. m. (shef peste bucatariile domneshti dregator al curtzii care incepind cu sec. XVIII exercita efectiv functzia stolnicului); becerie s. f. (bucatarie domneasca). Numele de becer (cf. pivnicer) se explica prin intrebuintzarea data in mod traditzional pivnitzelor drept camara. Totushi DAR da originea sa k necunoscuta shi se gindeshte numai la o posibila legatura cu germ. Zuckerbäcker. Nu este sigur pe de alta parte k becer inseamna „placintar” cum greshit afirma DAR shi Candrea; cf. Odobescu: becerul adica bucatarul domnesc. Scriban propune k etimon sb. pečar „brutar”.

béci beciuri s.n. Carcera arest inchisoare. ♦ (top.) Beci numele capitalei Austriei Viena. „Hai mandra sa ma petreci / Numai pana acolon Beci” (Barlea 1924: 101). ♦ (onom.) Beci nume de familie (16 persoane cu acest nume in Maramuresh in 2007). Din tc. (cuman.) beč „loc intarit fortificat” (SHaineanu Pushcariu Fratzila); cuvant oriental care sa pastrat shi in numele vechi al Vienei (DER); et. nec. (MDA).

a baga pe moshul in beci expr. (adol.) v. a baga pe ala micu’ la serviciu.