auz^[1] sn [At: COD. VOR. 104/4 / P: auz / Pl: ~uri / E: drr auzi] 1 Auzire (1). 2 (Ie) La (sau inv intru) ~ul Auzind acestea. 3 (Inv; pex) Auzire (3). 4 (Inv) Comunicare din partea cuiva. 5 (Inv; pex) Veste. 6 (Inv; pex) Zvon. 7 (Inv; pex) Auzire (8). 8 (Inv) Auzire (12). 9 Simtz cu ajutorul caruia se percep sunetele al carui organ este urechea. 10 (Ie) A ascutzi (sau inv a tinde) ~ul Ashi incorda atentzia pentru a percepe sunete de intensitate slaba. 11 (Ie) Ai veni cuiva ~ul Ashi recapata auzul dupa o perioada de surzenie. 12 (Inv; ie) Ai lua cuiva ~ul A asurzi pe cineva (printrun zgomot puternic). 13 (Is) ~ muzical Capacitate a auzului (9) de a distinge inaltzimea precisa a sunetelor. 14 (Mpl; fig) Ureche. 15 (Inv; ie) intru ~ul tuturor (oamenilor) In mod public. 16 (Inv; ie) A ajunge in ~ul cuiva A i se aduce la cunoshtintza. corectata

AUZ s. n. 1. Unul dintre cele cinci simtzuri cu ajutorul caruia se percep sunetele. Daca ar fi avut cineva auz k firul argintului ar fi deslushit cum plesnesc bulbii in glii. CAMILAR TEM. 102. Inca tot nu sintem lipsitzi de simtzul auzului shi prin urmare ne place a asculta poveshti frumoase. NEGRUZZI S. I 245. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) auzul = a asurzi (pe cineva). Nichifor avea o biciushca... cu care pocnea detzi lua auzul. CREANGA P. 107. Stropshitul de Ion cu talanca de la oi cu cleshtele shi cu vatrarul face o hodorogeala shi un taraboi detzi ia auzul. CREANGA A. 39. ♦ Insushirea de a distinge o nota muzicala justa de una falsa; ureche muzicala. 2. Auzire auzit. Sa bucurat... la auzul acestor vorbe. RETEGANUL P. III 78. Nu ma sfiesc... so marturisesc in auzul oamenilor. ALECSANDRI T. II 25.

AÚZ s. n. 1. Unul dintre cele cinci simtzuri cu ajutorul caruia se percep sunetele. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) auzul = a asurzi (pe cineva). ♦ Insushirea de a distinge o nota muzicala justa de una falsa. 2. Auzire. Sa bucurat... la auzul acestor vorbe (RETEGANUL). Postverbal al lui auzi.

AÚZ ~uri n. Simtz cu ajutorul caruia se percep sunetele. ~ muzical. ◊ Ai lua cuiva ~ul a asurzi pe cineva. In ~ul tuturor spus tare (k sa auda totzi); in public. /v. a auzi

auz n. simtzul al carui organ e urechea shi rezultatul sau efectul auzirii: dulce la auz intr’auzul tuturor.

1) aúz n. pl. urĭ (d. aud a auzi). Simtzu cu care urechea prinde sunetu: dulce la auz. Auz muzical ureche: acest copil are auz bun. A lua auzu a asurzi: era un huĭet detzĭ lua auzu. In auzu cuĭva asha in cit sa auda cineva: a declarat in auzu tuturor.

2) aúz v. tr. V. aud.

!aúz s. n.

aúz s. n. pl. aúzuri

AÚZ s. 1. ureche. (Are un ~ foarte fin.) 2. auzire. (La ~ul acestor vorbe...)

AUZ s. 1. ureche. (Are un ~ foarte dezvoltat.) 2. auzire. (La ~ acestor vorbe.)

auz I. 1. A. fiziologic simtzul prin care se percep sunetele. Analizatorul auditiv cuprinde: urechea caile auditive spre scoartza cerebrala shi ariile auditive corticale. Variatziile de presiune produse de vibratziile* corpurilor sonore captate directzionat de urechea externa shi transmise prin conductul auditiv la timpan sunt transformate in vibratzii mecanice; in urechea medie acestea deplaseaza oscioareleparghii ale casutzei timpanului (ciocanul nicovala shi scaritza) care leaga timpanul de fereastra ovala a melcului amplificand vibratziile. Casutza comunica posterior cu cavitatzile mastoide care au un rol de cutie de rezonantza iar anterior cu nasofaringele prin trompa lui Eustache a carei deschidere in timpul deglutitziei restabileshte o presiune interna egala cu cea atmosferica absolut necesara bunei functzionari a timpanului. Vibratziile se transmit sub forma de unde compresiune lichidului peri shi endolimfatic al urechii interne; aceasta cuprinde labirintul osos shi membranos respectiv vestibulul comunicand cu cele 3 canale semicirculare (organul echilibrului) shi cu melcul (organul auzului). In melc mishcarea lichidului pune in vibratzie membrana bazilara excitand selectiv pe zone shi celulele senzoriale ciliate (c. 24.00030.000) ale organului Corti ashezate paralel. Fenomenul transformarii energiei fizice in influx nervos shi intreg mecanismul analizei sunetului nu e inca elucidat. Teoria armonicelor* (Helmholtz) e amendata de cercetarile moderne (ex. Georg von Békésy 18991972 premiul Nobel 1961). Vibratziile membranei bazilare cu o regiune de maxima amplitudine* in functzie de frecventza* genereaza potentziale electrice care sunt transmise in impulsuri de diverse grupari de fibre auditive (formand impreuna cu cele vestibulare ale echilibrului perechea a 8a de nervi cranieni) prin variate formatziuni bulbare apoi diencefalice ambelor emisfere ale cortexului temporal sediul receptziei imaginilor auditive (ariile 41 42 22 shi 52 ale lui Brodmann). Procesul de analiza shi sinteza auditiva inceputa in melc se perfectzioneaza pe masura apropierii de scoartza unde se produc reprezentari sonore shi generalizari. Diversitatea ariilor auditive shi a legaturilor cu cele motrice vizuale de memorare de integrare intelectuala etc. asigura peceptzia „integrata” a muzicii (Encicl. Fasquelle). Perceptzia sonora are o mare relativitate un caracter „zonal”; fiecarui sunet i corespunde o „zona” (N.A. Garbuzov) de excitatzie nervoasa sau o „plaja neuronala” (Collaer) de c. 20 Hz* iar calitatzile sunetului sunt intro complexa interdependentza. Timpul (durata) minim de percepere ar fi de 1/201/10 secunde (Fritz Winckel). Zona audibilitatzii umane care scade cu varsta cuprinde frecventze (inaltzimi (1)) intre 16 shi 20.000 Hz shi intensitatzi (1) intre 0 shi 120 dB*. In registrul (I) mediu cea mai mica diferentza de frecventza perceptibila ar fi de 12 centzi* respectiv c. 3 Hz = 1/40 ton (Winckel) sau de 1/200 ton (Willems) iar de intensitate 02 dB (Winckel) sau 1 dB (PopescuNeveanu). Perceperea timbrului* e un proces psihic subtil bazat pe fuziunea componentelor spectrului sonor shi regimul tranzitoriu al sunetelor [v. atac (1)]. Auditzia biauriculara asigura localizarea sursei sonore prin aprecierea diferentzei de faza a vibratziilor care ajung la cele doua urechi. In perceperea mai multor sunete simultane pot aparea armonice* subiective sunete aditzionale sau diferentziale (v. batai) efectul de „masca” (acoperirea unor sunete mai inalte sau mai slabe) etc. Rapiditatea shi precizia perceptziei cresc in prezentza unui fond sonor constant (A. Daniélou). 2. A. psihologic modifica perceptzia auditiva in functzie de: proprietatzile obiective ale stimulului (randament maxim la intensitatzi medii dependentza de durata actziunii stimulului de frecventza shi contextul aparitziei acestuia; variatziile aleatorii ale stimulului diminueaza precizia perceptziei) sau de: factorul psihofiziologie shi de personalitate (generand fenomene legice k: adaptarea sensibilizarea saturatzia depresia oboseala depinzand de varsta de factorii tipologici shi temperamentali de starile de „set” sau motivatzie de contextul social de manifestare a subiectului etc.). II. A. muzical capacitatea senzoriala emotzionala shi ratzionala de considerare a fenomenului sonor conditzionata social shi istoric. A. senzorial capacitatea de primi obiectiv impresiile (nivel bulbar); a. afectiv capacitatea de ascultare subiectiva urmata de o apreciere calitativa (nivel diencefalic); a. ratzional sinteza experientzei senzoriale shi afective (nivel cortical). In practica muzicala cele 3 aspecte formeaza o unitate. A. melodic capacitatea de a receptziona trai recunoashte shi reproduce o melodie (PopescuNeveanu). A. armonic capacitatea superioara de integrare intro configuratzie unitara de doua sau mai multe sunete (melodii) emise concomitent. A. relativ conshtiintza raporturilor sonore (de la intervale* trepte* functzionale la denumirea sunetelor). Cuprinzand cele 3 aspecte a. e legat de natura artistica a muzicii shi constituie o caracteristica esentziala a capacitatzii muzicale. A. absolut posibilitatea identificarii inaltzimii sunetelor fara reper (exterior). E o capacitate de memorare sonora de esentza fiziologica cu 2 aspecte complementare: pasiv (recunoashterea unui sunet dat) shi activ (intonarea sunetului corespunzator unei note date). Fiind mai rapid favorizeaza in limita posibilitatzilor de eroare de apreciere (v. A. I. 1.) virtuozitatea* memorizarea orientarea in pasaje modulante sau atonale corectarea greshelilor dar neglijeaza senzorialitatea shi afectivitatea; dezavantajele pot fi grave in interpretarea enarmonica* eronata a sunetelor in cazul distonarii in muzica vocala sau a acordajului (2) defectuos al instr. shi mai ales in aprecierea reala a capacitatzii muzicale. Adesea a. absolut e legat de timbrul* instr. sau de diferite asocieri auditive cromatice* etc. A. interior forma evoluata a a. muzical constand in posibilitatea de imaginare pasiva a fenomenului sonor in toata compexitatea a. este perfectibil. Educarea k shi determinarea a. muzical trebuie sa tzina seama de limitele perceptziei shi de cele 3 aspecte mentzionate. Educatzia e cu atat mai eficienta cu cat incepe mai timpuriu paralel cu educarea a. verbal fiind insotzita de mishcare shi activitate vocala (dezvoltarea afectivitatzii) folosind instr. cu sunete fixe shi temperate* (ex. pianul) dar shi alte instr. netemperate ideal electronice (dezvoltarea senzorialitatzii). Dupa perioada preinstr. obligatorie se poate aborda un instr. evoluat. Esentziale raman solfegiul* shi dictatul* (melodic armonic polifonic) pregatite de studiul intervalelor (a. melodic) shi acordurilor* (a. armonic) cultivand simtzul tonal shi modal memoria muzicala (a. anterior) inspiratzia creatoare prin improvizatzie* shi imbinand a. relativ cu cel absolut. V. acustica; psihologie muzicala.

a gadila in mod placut auzul (cuiva) expr. 1. a da o veste buna (cuiva). 2. a lingushi (pe cineva).