15 definitzii pentru atat (pron.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ATAT ATATA atatzi(a) atatea adv. pron. nehot. adj. pron. nehot. I. Adv. (Mai ales in forma atat) 1. In asemenea masura asha de mult de tare de bine de scump etc. ◊ Expr. Atat... cat... = in acelashi grad numar pretz etc. k shi. Atat... cat shi... = shi... shi...; nu numai... ci (shi)... Tot atat = acelashi lucru totuna egal; indiferent. Inca pe atat = dublu. 2. (Indica o gradatzie; in expr.) Cu atat mai bine (sau mai rau) = e mai convenabil (sau mai dezavantajos). Atat mia (sau tzía etc.) fost se spune pentru a arata ivirea iminenta a unei neplaceri a unui pericol etc. Atat (numai sau doar) k... = numai k... doar k... cu singura deosebire k... Cu cat... cu atat = pe masura ce... tot mai mult... Atat... atat... = in masura in care... 3. Numai acest (singur) lucru mai mult nu. Eu atat itzi spun. II. Pron. nehot. (Mai ales in forma atata) 1. (Inlocuieshte un nume sau o propozitzie exprimand o masura o cantitate etc.) Cum dai merele? Atata!Expr. Nici atata = shi mai putzin. Atata(i) tot sau atata shi nimic mai mult = asta e! cu asta am incheiat! sa nu ashteptzi mai mult! 2. (Inlocuieshte un singur sau ultim lucru care mai trebuie realizat) Atata mai am de facut. III. Adj. pron. nehot. (Mai ales in forma atata) 1. Care este asha de mult de tare de bine etc. Atata lume.Loc. adv. De atatea ori = asha de des adeseori. 2. Care este numai acesta care este ultimul. Atata lucru pot sa spun.Expr. Atata lucru = lucru de nimic; motiv neinsemnat. [Gen.dat.: atator shi atatora] Lat. eccumtantum.

atat [At: COD. VOR. 123 / V: ~a (ivr) ~ant / Pl: ~atzi ~ea / E: ml eccum tantum] 12 av a (Determinand o valoare) (Cu) acest pretz. 34 av a (Rep; cu cj shi) Mult. 56 av a (Icr cat precum) (In) acelashi grad. 78 av a (Iacr) (Cu) acelashi numar. 910 a av (iacr) (Cu) acelashi pretz. 1112 av a (Iacr) (In) aceeashi masura. 1314 av a (Iacr) (in) aceeashi cantitate. 15 av (Ie) Cu (sau inv de pre) cat... cu (sau inv de pre) ~ In mod proportzional. 16 av (Iae) in mod gradat. 17 a (Comp; ics cum precum k) Asemenea. 18 a La fel de mult. 19 av (Inv; ie) ~a... cat (sau precat) shi mai ales (sau mai cu seama ori mai vartos) SHi... shi. 20 av (Iae) Nu numai... ci shi... 21 av (Ie) Tot ~a Acelashi lucru. 22 av (Iae) Egal. 23 av Indiferent. 2425 av a (Ie) Inca (sau inv mai) pe ~a Dublu. 26 av (Fara comp; ie) Cu ~ mai mult (sau mai vartos) Mai ales k. 27 av (Ie) Cu ~ mai bine Este convenabil. 28 av (Ie) Cu ~ mai rau Este dezavantajos. 29 av (Ie) Nu ~... cat (mai ales sau mai vartos ori mai cu seama) In mai mare masura... decat... 30 av (Icr incat) Asha. 31 av (Icr pana) Un interval de timp egal cu... 32 av (Inv; ie) ~ de... ce Deoarece. 33 av (Updd intr) In asha masura. 3435 av a Mult. 36 a (Ilav) De ~ea ori Adesea. 37 a (Ie) De ~ amar de vreme Vz amar. 38 av a Neinsemnat. 39 av (Ie) Nici ~a SHi mai putzin. 40 av (Ie) ~a tot Nici o shansa de mai mult. 41 av (Iae) Cu asta am incheiat. 42 a (Ie) ~a paguba! (sau a rau!) Nui nimic. 43 a (Ie) ~a grija! Numi pasa. 44 av Numai asta. 45 a Numai unul. 46 av Pentru ultima oara. 47 av (Ie) ~ai trebuie! Atat ashteapta. 48 av (Iae) Nu mai poate rabda. 49 av (Ie) ~ ia fost! Sa terminat cu... 50 av (Ie) ~a numai Cu conditzia k... 51 av (Ie) ~a (numai) k... Doar k... 52 av (Ie) ~a... ~a In mod echivalent. 53 a (Inv; dupa negatzie) Nu asha de... 54 av (Inv; ie) Numai cat... ~a... indata. 55 av (Ie) ~a e de mine Sa ispravit cu mine. 56 av (Ie) Ce mai ~a? Prea multa vorba pentru nimic. 57 av (Inv; ie) ~a i e dupa... Se prapadeshte dupa... 58 anh Un numar neprecizat de... 59 sm O anumita suma de bani.

ATAT ATATA atatzi(a) atatea adv. pron. nehot. adj. nehot. I. Adv. (Mai ales in forma atat) 1. In asemenea masura asha de mult de tare de bine de scump etc. ◊ Expr. Atat... cat... = in acelashi grad numar pretz etc. k shi... Atat... cat shi... = shi... shi...; nu numai... ci (shi)... Tot atat = acelashi lucru totuna egal; indiferent. Inca pe atat = dublu. 2. (Indica o gradatzie; in expr.) Cu atat mai bine (sau mai rau) = e mai convenabil (sau mai dezavantajos). Atat mia (sau tzia etc.) fost se spune pentru a arata ivirea iminenta a unei neplaceri a unui pericol etc. Atat (numai sau doar) k... = numai k... doar k... cu singura deosebire k... Cu cat... cu atat = pe masura ce... tot mai mult... Atat... atat... = in masura in care... 3. Numai acest (singur) lucru mai mult nu. Eu atat itzi spun. II. Pron. nehot. (Mai ales in forma atata) 1. (Inlocuieshte un nume sau o propozitzie exprimand o masura o cantitate etc.) Cum dai merele...? Atata!Expr. Nici atata = shi mai putzin. Atata(i) tot sau atata shi nimic mai mult = asta e! cu asta am incheiat! sa nu ashteptzi mai mult! 2. (Inlocuieshte un singur sau ultim lucru care mai trebuie realizat) Atata mai am de facut. III. Adj. nehot. (Mai ales in forma atata) 1. Care este asha de mult de tare de bine etc. Atata lume.Loc. adv. De atatea ori = asha de des adeseori. 2. Care este numai acesta care este ultimul. Atata lucru pot sa spun.Expr. Atata lucru = lucru de nimic; motiv neinsemnat. [Gen.dat.: atator shi atatora] Lat. eccumtantum.

ATAT2 ~ta (~tzi ~te) pron. nehot. (mai ales in forma atata) 1) (se foloseshte pentru a inlocui un nume sau o propozitzie care exprima un numar o masura o cantitate etc.). ◊ ~tatzi trebuie! numai incearca! (k va fi rau de tine). 2) Numai aceasta. ~ ne mai lipsea! /<lat. eccumtantum

ATÍTA3 pron. nehot. (Cu sens neutru; shi in forma atit) 1. (Inlocuieshte un substantiv sau o propozitzie exprimind o masura o cantitate o dimensiune etc.) Cum dai maslinele..? Atit. DELAVRANCEA H. T. 10. ◊ Expr. (in propozitzii care exprima o amenintzare) Atitatzi trebuie! sau atita tzie leacul! = ai so patzeshti; va fi vai shi amar de tine. SHi doar tea impinge pacatul sa clinteshti vreo piatra din locul sau... capoi atita tzii leacul. CREANGA P. 219. Atita mia (sau tzia etc.) trebuit = asta o ashteptam (k sa intreprind ceva impotriva cuiva); nam mai putut rabda. Lui HarapAlb atitaia trebuit: indata face citziva pashi spre dinsa. CREANGA P. 217. Nici atita = in shi mai mica cantitate shi mai putzin. Se uita el in dreapta nu vede nimica; se uita in stinga nici atita. CREANGA P. 238. Atitu(i) tot sau (shi) atit sau atit shi nimic mai mult sau (familiar k exclamatzie de indiferentza) atita tot shi ladan pod = asta e! cu asta am incheiat! sa nu ashteptzi mai mult! Cinei? Nui nimeni mi sa parut SHiatit. BENIUC in POEZ. N. 50. Tirziu colonelul ishi ridica fruntea shi intreba apasat vadit suparat: Atita tot nu?... Da dle colonel. SAHIA N. 80. Se vede k nu shtii cine sint shi ce pot eu?... Dta... Eshti domnul Razvratescu; atita tot shi ladan pod. ALECSANDRI T. 711. 2. (In corelatzie cu «cit») Acelashi grad numar pretz aceeashi masura cantitate etc. Cit dai atita iei. 3. Acest singur lucru numai aceasta. Atit mai apuca sa zica zmeoaica: «Mai mincat fripta!». ISPIRESCU L. 195. Atit ne mai trebuie!... Bravo! Prin multe am trecut... dar prin nori... inca nu. ALECSANDRI T. I 467. Dar zau dorui mare cine: Peste multe dealuri vine; SHasha vine de fierbinte Sa stai in loc teai aprinde Dar cuatita ai noroc K te mishti nu stai in loc! JARNÍKBIRSEANU D. 93. 4. Mai putzin decit sar cuveni. Ma multzumesc shi cu atita. ▭ Fetele imparatului au multzamit spinului shi pentru atita. CREANGA P. 232. Varianta: atit pron. nehot.

ATATA2 pron. nehot. 1. (Inlocuieshte un nume sau o propozitzie exprimand o masura o cantitate etc.) Cum dai maslinele...? Atata ! (DELAVRANCEA). ◊ Expr. Atatatzi trebuie! = ai so patzeshti! va fi vai shi amar de tine! Atata mia (sau tzia etc.) trebuit = asta ashteptam (sau ashteptai etc.) nu am (sau nu ai etc.) mai putut rabda. Nici atata = shi mai putzin. Atata(i) tot sau atata shi nimic mai mult = asta e ! cu asta am incheiat ! sa nu ashteptzi mai mult ! Cat... atata sau atat cat = acelashi grad numar pretz etc. 2. Acest singur lucru numai acesta. [Var.: atat pron. nehot.] Lat. eccumtantum.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!atat/atata3 pr. m. pl. atatzia (tzia); f. atata pl. atatea; g.d. pl. m. shi f. atatora

+printratat/atata/atatzi/atate prep. + adj. pr.

+printratat/atata/atatzia/atatea prep. + pr.

atata/atat pr. m. adj. m. pl. adj. atatzi/atatzia (sil. tzia) pr. atatzia; f. sg. atata pl. atatea; g. d. pl. m. shi f. adj. atator/atatora pr. atatora

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

TANTAE MOLIS ERAT (lat.) atata truda a cerut Vergiliu „Eneida” I 11. Tantae molis erat Romanam condere gentem („Atata truda a cerut intemeierea poporului roman”). In genere o activitate dusa la bun sfarshit prin depashirea a numeroase dificultatzi.

TANTANAE ANIMIS COELESTIBUS IRAE? (lat.) (incape) atata manie in sufletele zeilor? Vergiliu „Eneida” I 11. Referire la ura constanta a Iunonei impotriva troienilor. In genere aluzie la resentimente statornice.

Intrare: atat (pron.)
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P20)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • atat
  • atata
  • atata
plural
  • atatzi
  • atatzia
  • atatea
genitiv-dativ singular
plural
  • atator
  • atatora
  • atator
  • atatora
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

atat, atatapronume nehotarat, adjectiv pronominal

  • 1. Inlocuieshte un nume sau o propozitzie exprimand o masura o cantitate etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cum dai merele? Atata! DEX '09
    • format_quote Cum dai maslinele..? – Atit. DELAVRANCEA H. T. 10. DLRLC
    • chat_bubble (In propozitzii care exprima o amenintzare) Atatatzi trebuie! sau atata tzie leacul! = ai so patzeshti; va fi vai shi amar de tine. DLRLC
      • format_quote SHi doar tea impinge pacatul sa clinteshti vreo piatra din locul sau... capoi atita tzii leacul. CREANGA P. 219. DLRLC
    • chat_bubble Atata mia (sau tzia etc.) trebuit = asta o ashteptam (k sa intreprind ceva impotriva cuiva); nam mai putut rabda. DLRLC
      • format_quote Lui HarapAlb atita ia trebuit: indata face citziva pashi spre dinsa. CREANGA P. 217. DLRLC
    • chat_bubble Nici atata = shi mai putzin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se uita el in dreapta nu vede nimica; se uita in stinga nici atita. CREANGA P. 238. DLRLC
    • chat_bubble Atata(i) tot sau atata shi nimic mai mult sau (familiar k exclamatzie de indiferentza) atata tot shi ladan pod = asta e! cu asta am incheiat! sa nu ashteptzi mai mult! DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cinei? Nui nimeni mi sa parut SHiatit. BENIUC in POEZ. N. 50. DLRLC
      • format_quote Tirziu – colonelul ishi ridica fruntea shi intreba apasat vadit suparat: Atita tot nu?... Da dle colonel. SAHIA N. 80. DLRLC
      • format_quote Se vede k nu shtii cine sint shi ce pot eu?... – Dta... Eshti domnul Razvratescu; atita tot shi ladan pod. ALECSANDRI T. 711. DLRLC
  • 2. (In corelatzie cu «cat») Acelashi grad numar pretz aceeashi masura cantitate etc. DLRLC
    • format_quote Cat dai atata iei. DLRLC
  • 3. Inlocuieshte un singur sau ultim lucru care mai trebuie realizat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Atata mai am de facut. DEX '09
    • format_quote Atit mai apuca sa zica zmeoaica: «Mai mincat fripta!». ISPIRESCU L. 195. DLRLC
    • format_quote Atit ne mai trebuie!... Bravo! Prin multe am trecut... dar prin nori... inca nu. ALECSANDRI T. I 467. DLRLC
    • format_quote Dar zau dorui mare cine: Peste multe dealuri vine; SHasha vine de fierbinte Sa stai in loc teai aprinde Dar cuatita ai noroc K te mishti nu stai in loc! JARNÍKBIRSEANU D. 93. DLRLC
  • 4. Mai putzin decat sar cuveni. DLRLC
    • format_quote Ma multzumesc shi cu atata. DLRLC
    • format_quote Fetele imparatului au multzamit spinului shi pentru atita. CREANGA P. 232. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.