ATÁC atacuri s. n. 1. Ofensiva a unor fortze armate care urmareshte nimicirea sau prinderea inamicului shi distrugerea unor obiective ale acestuia; (in special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompeta care anuntza inceperea atacului (1). 2. Agresiune impotriva unei persoane unui stat etc. 3. Initziativa intrun joc sportiv. ♦ Linia de inaintashi a unei echipe de fotbal handbal etc. 4. Actziune violenta shi sustzinuta (prin manifestatzii prin scris etc.) impotriva unei situatzii unei teorii etc. sau impotriva celor care le sustzin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotarari judecatoreshti care nu satisface una dintre partzi. 5. Aparitzie brusca shi puternica a unei boli. ◊ Atac de panica = criza acuta de angoasa. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoza pulmonara. 6. (Fon.) Mishcare articulatorie a coardelor vocale care marcheaza inceputul pronuntzarii unei vocale. Din fr. attaque.

atác² sn [At: CARAGIALE T. II 6 / Pl: ~uri / E: fr attaque] 1 (Mil) Mishcare ofensiva impotriva unui inamic cu scopul de al face sa se retraga shi al distruge Si: ofensiva asalt. 2 (Spc) Moment culminant al atacului (1). 3 (Spc) Semnal de trompeta care anuntza inceperea atacului (2). 4 Invazie impotriva unui stat. 5 Agresiune impotriva unei persoane. 6 (Spt) Mishcare de incepere a unei partide sau reprize. 7 (Spt) Initziativa in joc. 8 (Spt; spc) Linia de inaintashi a unei echipe de fotbal de handbal etc. 9 (Fig) Atitudine hotarata combativa fatza de cineva sau ceva. 10 (Jur; shis) Cale de Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotarari judecatoreshti care nu satisface una dintre partzi. 11 (Rar) Ofensa. 12 (Med; pop) Criza. 13 (Med; pop) Congestie cerebrala. 14 (Med; pop) Infarct. 15 (Med; pop) Hemoptizie. 16 (Teh) Gen de transmisie intre mashina motoare shi mashina de actzionat sau intre mashina generatoare shi motorul actzionat de ea Si: antrenare. 17 (Fon) Mishcare articulatorie a coardelor vocale care marcheaza inceputul pronuntzarii unei vocale. 18 (Muz) Emisiune mai accentuata a unui sunet.

ATÁC atacuri s. n. 1. Ofensiva a unor fortze armate care urmareshte nimicirea sau prinderea inamicului shi distrugerea unor obiective ale acestuia; (in special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompeta care anuntza inceperea atacului (1). 2. Agresiune impotriva unei persoane unui stat etc. 3. Initziativa intrun joc sportiv. ♦ Linia de inaintashi a unei echipe de fotbal handbal etc. 4. Actziune violenta shi sustzinuta (prin manifestatzii prin scris etc.) impotriva unei situatzii unei teorii etc. sau impotriva celor care le sustzin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotarari judecatoreshti care nu satisface una dintre partzi. 5. Aparitzie brusca shi puternica a unei boli. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoza pulmonara. 6. (Fon.) Mishcare articulatorie a coardelor vocale care marcheaza inceputul pronuntzarii unei vocale. Din fr. attaque.

ATÁC atacuri s. n. 1. Mishcare ofensiva a unor fortze armate indreptata impotriva unui obiectiv inamic. V. ofensiva asalt sharja. A porni la atac. A da un atac. Atac la baioneta. Atac_aerian. Atac cu gaze. ▭ Locotenentcolonel Sergiu Voinescu in fruntea dorobantzilor de Iashi shi Vaslui dusese trupele de atac cu un avint eroic. D. ZAMFIRESCU R. 235. ◊ (La sg. art.) Semnal de trompeta de corn etc. care cheama soldatzii la lupta. Deodata izbucni strigarea vijelioasa a cornurilor: atacul! SHi k izbite de suflarea unui orcan tresarira companiile se plecara shi pornira intro rostogolire uriasha. SADOVEANU O. VI 34. ♦ Agresiune impotriva cuiva (cu ajutorul unei arme sau al unui instrument). Puterea shi mai ales iutzeala atacului neashteptat i opreshte in loc; loviturile care curg k grindina le iau vazul. VLAHUTZA O. A. II 119. 2. Actziune violenta shi sustzinuta (folosind diverse mijloace combative) Impotriva unor teorii unor conceptzii unor drepturi cishtigate sau impotriva aparatorilor acestora. In 1924 Partidul comunist este scos in afara legilor tzarii de catre guvernul liberal care dezlantzuie in acelashi timp un atac direct impotriva libertatzilor cetatzeneshti shi mai cu seama impotriva cuceririlor clasei muncitoare. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 11. ◊ Cale de atac v. cale. 3. Aparitzie brusca shi puternica a unei boli. V. criza shoc acces. Atac de cord. ♦ Congestie cerebrala apoplexie. Fugi sa nu te mai vada Eftimitza k o dai in atac. GALACTION O. I 77. ♦ (invechit shi popular) Ftizie.

ATÁC atacuri s. n. 1. Mishcare ofensiva a unor fortze armate indreptata impotriva unui obiectiv inamic. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompeta etc. care cheama ostashii la lupta. ♦ Agresiune impotriva cuiva. ♦ Initziativa intrun joc sportiv. 2. Fig. Actziune violenta shi sustzinuta impotriva unei situatzii unei teorii unor drepturi etc. sau impotriva celor care le sustzin. 3. Aparitzie brusca shi puternica a unei boli. ♦ Congestie cerebrala apoplexie. 4. Tratarea cu un reactiv a suprafetzei de examinat a unui metal pentru ai pune in evidentza structura. 5. Mod de legare prin acuplaje angrenaje etc. intre o mashina shi o alta mashina sau un mecanism. Fr. attaque.

ATÁC s.n. 1. Faptul de a ataca; asalt ofensiva navala iuresh. ♦ Agresiune impotriva cuiva. ♦ Initziativa intrun joc sportiv. ♦ Formatzie a unei echipe sportive; (p. ext.) jucatorii care formeaza linia atacanta a unei echipe. 2. Actziune violenta shi sustzinuta impotriva unor teorii unor conceptzii etc. 3. (Med.) Aparitzie brusca shi violenta a unei boli. V. acces criza shoc. 4. (Muz.) Moment in care o voce sau un instrument incepe sa cante; emisiune mai accentuata a unui sunet. [Pl. curi. / < fr. attaque it. attaco].

ATÁC s. n. 1. faptul de a ataca; actziune de lupta ofensiva. ◊ agresiune impotriva cuiva. 2. initziativa intrun joc sportiv. ◊ jucatorii care formeaza linia atacanta a unei echipe. 3. actziune violenta shi sustzinuta impotriva unor teorii conceptzii etc. 4. (med.) acces (2) criza shoc. 5. (muz.) moment in care o voce sau un instrument incepe sa cante; emisiune mai accentuata a unui sunet. (< fr. attaque)

ATÁC ~uri n. 1) Actziune de lupta ofensiva. ~ aerian. ~ chimic. 2) Agresiune impotriva cuiva. 3) art. Semnal de trompeta care se da la inceputul luptei. 4) fig. Actziune hotarata impotriva unei pareri teorii conceptzii. ~ vehement. 5) Initziativa intrun joc sportiv. 6) Jucatorii care formeaza linia ofensiva a unei echipe. 7) Aparitzie brusca shi puternica a unei boli. ~ de cord. 8): Cale de ~ mijloc prin care o hotarare judecatoreasca este revizuita de o instantza superioara sau de instantza care a pronuntzato. /<fr. attaque

atac n. 1. navala (prin surprindere); 2. izbucnire neashteptata a unei boale: atac de nervi; 3. pop. oftica: a murit de atac; 4. fam. insulta afront: n’am vrut satzi fac un atac.

*1) atac n. pl. urĭ (fr. attaque). Actziunea de a ataca cu arma: un atac de front. Fig. Izbucnire a boaleĭ acces: atac de nervĭ. Lovire calomnie insulta: atacurile ziarelor. Fam. Oftica: a murit de atac.

OSHTOROM s.n. (Crish.) Atac asediu. Sa impace pina nu vine alenshigul shi nu sa pune cu oshtorom supt cetate. MOL. 169552^v. ♦ Fig. Ingramadeala multzime. Ingerii iau acea milostenie ... shi tot sa rad pacatele acelui suflet din hoshtoromul pacatelor. MOL. 1695 81^r. Duc hoshtoromul pacatelor inaintea lui Dumnazau. MOL. 1695 81^r. Variante: hoshtorom (MOL. 1695 81^r). Etimologie: magh. ost(o)rom. Cf. n a v r a p i t u r a; h o l o t a sh i r a g (1).

atác s. n. pl. atácuri

atác s. n. pl. atácuri

ATÁC s. 1. v. asalt. 2. (SPORT) inaintare. (~ul a fost la inaltzime.) 3. v. agresiune. 4. v. criza.

ATÁC s. v. apoplexie ftizie ictus apoplectic tebece tuberculoza.

ATAC s. 1. (MIL.) asalt iuresh navala navalire (inv. shi reg.) shturm. (~ dezlantzuit impotriva cetatzii.) 2. agresiune. (~ impotriva unui stat strain.) 3. (MED.) acces criza puseu (astazi rar) paroxism (pop.) toana. (~ de hipertensiune.)

atac s. v. APOPLEXIE. FTIZIE. ICTUS APOPLECTIC. TEBECE. TUBERCULOZA.

Atac ≠ aparare riposta

atác (atácuri) s. n. Ofensiva asalt. Fr. attaque. Der. (din fr.) ataca vb.; atacabil adj.; atacabilitate s. f. (vulnerabilitate la asalt); inatacabil adj.; inatacabilitate (var. neatacabilitate) s. f. (vulnerabilitate); contraatac s. n.

ATAC. Subst. Atac atacare ofensiva; asalt sharja sharjare iuresh; contraatac contraofensiva; navala navalire napada (inv.) calcare; agresiune invazie invadare; tabarire napustire napadire; cotropire cucerire; asediere asediu impresurare incercuire blocare blocada blocaj (rar) bloc; asaltare; ambuscada; incursiune raid expeditzie; raid aerian atac aerian bombardament bombardare; atac de artilerie canonada. Atacant atacator (rar) inamic; agresor; asediator; navalitor invadator cotropitor ocupant. Gherila comando trupe de asalt. Adj. Asediator; invadator navalitor cotropitor; agresiv ofensiv razboinic bataios belicist (rar) belicos (livr.) razboitor (inv.) beligerant. Vb. A ataca a porni la atac a se napusti a se repezi a navali a da navala a calca (fig.) a iureshi (pop.) a sharja a napadi a tabari a hartzui; a invada a cotropi. A asalta a da asalt a asedia a impresura a incercui a bloca; a lua cu asalt. A bombarda; a deschide focul; a torpila; a arunca in aer a dinamita. A trece la ofensiva; a contraataca. V. armata arma razboi.

ATAC (AERIAN) actziune de lupta urmarind lovirea din aer a obiectivelor inamice de pe sol a gruparilor de fortze a armamentului nuclear inamic a obiectivelor teritoriale. Se utilizeaza in A.A.: aviatzia de lupta mijloacele de atac aerian fara pilot rachetele etc. Aviatzia poate utiliza pentru atacul obiectivelor terestre: bombe rachete dirijabile shi nedirijabile mitralierele shi tunurile de bord substantze incendiare. A. la catarg bombardament la catarg (v.)

atac (< fr. attaque) 1. (acustica muzicala) Perioada de trecere de la starea de repaus la cea de vibratzie* stabila a unei surse sonore (voce instr. muzical etc.). In evolutzia temporala a sunetului* i urmeaza ashanumitul regim permanent (statzionar de stabilitate a sunetului) dupa care are loc trecerea inversa de la vibratzie la repaus numita perioada de extinctzie a sunetului. Ambele perioade formeaza contzinutul notziunii de proces tranzitoriu al sunetului. ♦ Microanaliza sunetului muzical (efectuata cu aparatura electroacustica moderna) a condus la depashirea conceptziei clasice dupa care sunetul ar fi un fenomen uniform in timp stabil in frecventza* intensitate (12) shi timbru* conform schemelor din acustica fizica. Dupa noile conceptzii bazate pe cercetari fine efectuate asupra inregistrarilor* de mare fidelitate sa ajuns la concluzia k sunetul muzical este in realitate un fenomen complex lipsit de orice uniformitate in timp chiar daca sar urmari acest lucru. A. shi extinctzia sunetului nu sunt instantanee din cauza intarzierilor inevitabile provocate de inertzia fizica a maselor care participa la vibratzie. Cu cat a. sunetului este mai brusc shi mai puternic cu atat spectrul sonor este mai bogat contzinand frecventze continue ceea ce i confera caracterul de zgomot*; acesta se suprapune peste zgomotul specific al emisiei sonore a instr. muzicale respective (frecarea arcushului suflul executantului etc.). Acelashi efect are loc cu o amploare mai mica la trecerea rapida de la piano* la forte*. In timpul a. intensitatea creshte treptat de la zero la valoarea finala (dorita) in timp ce la extinctzie ea scade tot treptat la zero. Durata a. variaza dupa natura instr. considerat: trp. 20 milisecunde (002 s) clar. 40 ms vl. 50 ms sax. 60 ms fl. 200 ms etc. La pian intensitatea maxima a sunetului este atinsa foarte repede spre deosebire de orga. Sunetul pianului nu are regim permanent propriuzis nefiind intretzinut astfel k intensitatea lui scade incet incepand chiar de la maximul atins pana la extinctzie shi osciland ushor. La orga a. dureaza 002004 s (tuburi cu ancie tuburi cu gura de fluier) iar intensitatea se mentzine aceeashi pana in momentul ridicarii degetului de pe tasta* dupa care urmeaza perioada de extinctzie. Sa constatat k chiar in cazul sunetelor intretzinute (instr. de suflat cu arcush orga etc.) frecventza intensitatea shi timbrul nu sunt absolut uniforme (constante) decat pe o durata de cel mult 100 ms. Sunetul muzical este ashadar un fenomen continuu variabil in timp oricat ar vrea sa se realizeze constantza caracteristicilor lui. ♦ Importantza perioadelor tranzitorii de a. shi extinctzie a sunetului este mai mare decat aceea a regimului statzionar. Modul in care se desfashoara a. shi extinctzia iar nu regimul stabil creeaza adevarata personalitate a sunetului diferita de altele. Eliminand de pe o inregistrare pe banda „capul” shi „coada” sunetului auditzia „corpului” sau (a regimului permanent) nu mai este suficienta pentru individualizarea sigura a instr. emitzator. 2. Moment care marcheaza emisia sonora vocala sau instr. Potrivit tehnicii vocale sau instr. (instr. cu coarde de suflat de percutzie* cu claviatura*) a. va avea caracteristici diferite. 3. In orch. notziunea de a. semnifica pe langa accentul (1) initzial shi intrarea unui grup de instr. 4. Element tehnic al muzicii contemporane in special al celei postseriale* care din atribut subsidiar al calitatzii sunetului (in special al timbrului) tinde sa devina un parametru* de sine statator. In practica de creatzie a. intra insa mai curand in sfera articulatziei* a carei extindere (incepand cu muzica lui Bartok in care sau remarcat deja sunetele non vibrato* pizzicati* speciali arpegierile* ascendente shi descendente diversele „colorari” ale sunetului prin plasarea arcushului in diferite portziuni de coarda etc.) contribuie nu mai putzin la imbogatzirea ei in orice caz la modificarea timbrurilor. De o utilizare a proprietatzile a. (1) se poate vorbi in cadrul muzicii electronice* shi in general al celei inregistrate* unde taierea a. sau recurentza* sunetului (deci plasarea a. la sfarshitul acestuia) pot depersonaliza sunetul i pot modifica natura. Cazul limita al a. transformarea sa in propriul sau negativ il constituie utilizarea (cu deosebire de la Xenakis incoace) a glissandourilor continue in care practic a. dispare din memoria auditiva. Autonomia a. (desigur subiectiv alese de catre compozitor) in cadrul unei ordini prestabilite k o consecintza ultima a serializarii (dupa ce inaltzimile (2) ritmul la serialishti shi intensitatzile (2) la Messiaen fusesera supuse aceluiashi proces).

MIJLOC / DE LUPTA / DE ACTZIUNE / DE ATAC / AERIAN denumire generala data tehnicii de lupta deservind atziunile militare (aici sunt incluse avioanele shi aparatele de zbor fara pilot).

PLANUL PREGATIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE / A ATACULUI document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului in aceasta faza a luptei durata shi structura pregatirii repartitzia pe mijloace de foc de aviatzie a obiectivelor consumul de munitzie organizarea conducerii etc.