ASOCIÁTZIE asociatzii s. f. 1. Grupare de persoane care pe baza unei intzelegeri pun in comun contributzia financiara cunoshtintzele sau aportul lor in munca pentru revitalizarea unor activitatzi in interes comun comunitar etc. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viatza. 3. Grupare de molecule de stele etc. cu insushiri comune. Asociatzie moleculara. 4. Legatura intre senzatzii imagini concepte sentimente prin care unele atrag aparitzia celorlalte. [Pr.: cia] Din fr. association.

asociatzie sf [At: URICARIUL XIII 342/10 / V: ~iune (gmi) ~tzia~ / P: ~cia~ / Pl: ~i / E: fr association] 13 (Rar) Asociere (13). 4 Grupare de persoane creata pentru atingerea unui scop comun shi organizata pe baza unui statut Si: societate (inv) reuniune. 5 Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viatza. 6 Grupare de molecule de stele etc. cu insushiri comune. 7 Proprietate a psihicului de a lega intre ele mai multe imagini senzoriale idei etc. astfel incat aparitzia uneia din ele atrage in conshtiintza o alta asemanatoare sau intalnita anterior impreuna. 8 (Pex) Legatura intre fenomene psihice pe baza asociatziei (7).

ASOCIÁTZIE asociatzii s. f. 1. Grupare de persoane creata pentru a atinge un scop comun shi organizata pe baza unui statut. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viatza. 3. Grupare de molecule de stele etc. cu insushiri comune. Asociatzie moleculara. 4. Proprietate a psihicului de a lega intre ele mai multe imagini senzoriale idei etc. aparitzia unei reprezentari atragand in conshtiintza o alta reprezentare asemanatoare sau intalnita anterior; legatura intre reprezentari idei etc. pe baza acestei proprietatzi. [Pr.: cia] Din fr. association.

ASOCIÁTZIE asociatzii s. f. 1. Actziunea de a (s e) asocia; asociere. In timp ce Constitutzia [in regimul burghezomoshieresc] proclama in vorbe libertatea de asociatzie partidul clasei muncitoare partidul comunist era alungat in adinca ilegalitate activishtii lui schingiuitzi in camerele de tortura ale sigurantzei condamnatzi la ani grei de ocna sau inchisoare adeseori asasinatzi. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 195. 2. Grupare creata in vederea unui scop sau a unor interese comune shi organizata pe baza unui statut; intovarashire. V. uniune. Asociatzia romina pentru stringerea legaturilor cu Uniunea Sovietica (A.R.L.U.S.). Asociatzia pentru cultura fizica shi sport. ▭ Infiintzate pe baza experientzei asociatziilor shtiintzifice studentzeshti din institutele de invatzamint superior din Uniunea Sovietica cercurile shtiintzifice ishi desfashoara munca sub indrumarea catedrelor de specialitate. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 243 1 /3. 3. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage intre ele shi de a se uni unele cu altele in cimpul conshtiintzei; legatura dintre reprezentari datorita careia o imagine o data ivita in conshtiintza aduce shi alta prin asemanare prin apropiere sau contrast. Asociatzie de idei. 4. (In expr.) Asociatzie moleculara = grupare de doua sau mai multe molecule identice. Pronuntzat: ciatzie.

ASOCIÁTZIE asociatzii s. f. 1. Grupare creata in vederea unui scop comun shi organizata pe baza unui statut. 2. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage intre ele shi de a se grupa unele cu altele in campul conshtiintzei; legatura intre reprezentari datorita careia o imagine odata ivita in conshtiintza aduce o alta prin asemanare sau contrast. 3. Unire in grupuri a moleculelor unor substantze. [Pr.: cia] Fr. association.

ASOCIÁTZIE s.f. 1. Asociere unire intovarashire. 2. Grupare uniune constituita printrun statut in vederea unui anumit scop. 3. (Psih.) Legatura intre reprezentari idei etc. reflectare a legaturii reciproce dintre obiecte shi fenomene ale realitatzii; calitate a fenomenelor psihice de a se uni in campul conshtiintzei. 4. (Biol.) Comunitate de plante caracterizata prin conditzii ecologice specifice. 5. (Chim.) Asociatzie moleculara = grupare de doua sau mai multe molecule identice. [Pron. cia. / < fr. association it. associazione lat. associatio].

ASOCIÁTZIE s. f. 1. asociere unire intovarashire. ◊ (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite. 2. grupare unire constituita printrun statut. 3. legatura specifica intre doua sau mai multe procese shi produse psihice (reprezentari idei sentimente etc.). 4. (chim.) ~ moleculara = grupare de doua sau mai multe molecule identice. (< fr. association)

ASOCIÁTZIE ~i f. 1) Uniune constituita printrun statut in vederea atingerii unui scop comun; societate. ~ sportiva. 2) Proprietate a psihicului de a lega intre ele mai multe imagini senzoriale sau idei. 3) Legatura intre doua sau mai multe imagini ori idei. 4): ~ moleculara reunire a doua sau mai multe molecule identice. ~ de stele grupuri rare de stele care au aceeashi origine. [G.D. asociatziei; Sil. ciatzie] /<fr. association lat. associatio ~onis

asociatzi(un)e f. 1. tovarashie unirea mai multor persoane pentru un scop sau interes comun; 2. fig. unirea mai multor lucruri: asociatziunea ideilor.

*asociatziúne f. (lat. associátio ónis). Unire p. un interes comun tovarashie grupare. Fig. Legare: asociatziunea ideilor. SHi átzie.

asociátzie (ciatzie) s. f. art. asociátzia (tzia) g.d. art. asociátziei; pl. asociátzii art. asociátziile (tzii)

asociátzie s. f. (sil. ciatzie ) art. asociátzia (sil. tzia) g.d. art. asociátziei; pl. asociátzii art. asociátziile (sil. tzii)

asociatzie (ia)

ASOCIÁTZIE s. 1. v. asociere. 2. (concr.) societate (inv.) reuniune. (~ legal constituita.)

ASOCIATZIE s. 1. asociere intovarashire tovarashie (inv. shi reg.) simbra sotzie (reg.) ortacie simbrie sotziire. (~ celor doi negustori na tzinut mult.) 2. societate (inv.) reuniune. (~ legal constituita.)

Asociatzie ≠ disociatzie

asociatzie naturala de roci (engl.= natural rocks assemblange)1. (petrogr.) totalitatea rocilor care apar intro reg. shi care au provenit dintro aceeashi sursa (magma parentala). A. n. r. magmatice grupeaza roci comagmatice intrusive (vulcanitele dintrun lantz vulcanic) care se inrudesc prin proprietatzile lor; 2. (sedim.) totalitatea dep. care se acumuleaza succesiv intrun baz. de sedimentare shi intro anumita etapa a evolutziei sale. A. n. r. sedimentare ofera indicatzii asupra conditziilor tectostructurale in care a fost plasat baz. (zona de craton sau zona de orogen zona de rift zona de subductzie zona de coliziune) shi asupra paleomediilor de sedimentare. Flishul molasa constitue a. n. r. plasate in bazine mobile din zone de subductzie. Sin. asociatzie litologica.

Young Men’s Christian Association (Asociatzia tinerilor creshtini prescurtare Y.M.C.A.) asociatzie engleza intemeiata in 1844 de sir George Williams pentru protectzia tinerilor (fizica morala shi religioasa). Din 1857 exista shi o organizatzie similara pentru fete: Y.W.C.A. Asociatzia a avut filiale shi in Bucureshti.

ASOCIATZIA DE DREPT INTERNATZIONAL SHI RELATZII INTERNATZIONALE (A.D.I.R.I.) organizatzie cu sediul la Bucureshti creata in 1965 in scopul promovarii activitatzii specialishtilor romani in domeniul dreptului internatzional al relatziilor internatzionale al istoriei relatziilor internatzionale shi al diplomatziei romaneshti. Editeaza „Revista romana de studii internatzionale” shi „Revue roumaine d’etudes internationales”.

ASOCIÁTZIA EUROPEANA A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; in engl.: European Free Trade Association E.F.T.A.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Geneva creata in 1960 din initziativa Marii Britanii k o contramasura fatza de infiintzarea Comunitatzii Economice Europene (C.E.E.) in scopul extinderii comertzului intre statele membre (Austria Elvetzia Islanda Liechtenstein Norvegia Suedia shi Finlanda). Din A.E.L.S. au facut parte Danemarca Irlanda shi Marea Britanie pina in 1973 shi Portugalia pina in 1986 cind sa decis aderarea lor la C.E.E.

ASOCIATZIA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA organizatzie muncitoreasca profesionala de ajutor reciproc. A activat intre 18721873.

ASOCIATZIA GENERALA A LUCRATORILOR DIN TIMISHOARA prima organizatzie muncitoreasca cu caracter politic din Romania. Creata in 1868 a avut strinse legaturi cu Internatzionala I. Dizolvata in 1872.

ASOCIATZIA INTERNATZIONALA DE STUDII SUDEST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.) organism shtiintzific neguvernamental creat din initziativa Romaniei in 1963 cu sediul la Bucureshti. Are k scop promovarea studiilor din sudestul european in domeniul shtiintzelor umanistice. Publica un buletin.

ASOCIATZIA INTERNATZIONALA PENTRU DEZVOLTARE (A.I.D.; in engl. International Development Association I.D.A.) v. ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE.

ASOCIATZIA LUCRATORILOR TIPOGRAFICI DIN BUCURESHTI prima asociatzie profesionala din Romania infiintzata in 1858 sub numele de Casa de Prevedere shi Economii a Lucratorilor Tipografi; sa dezorganizat in 1871. Reorganizata in 1879 sub numele de Deshteptarea.

ASOCIATZIA NATZIUNILOR DIN ASIA DE SUDEST (in engl.: Association of SouthEast Asian Nations ASEAN organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Jakarta creata in 1967 la Bangkok in scopul dezvoltarii cooperarii politice shi economice intre statele membre. Membri fondatori: Filipine Indonezia Malaysia Singapore shi Thailanda (in 1984 adera shi Sultanatul Brunei).

ASOCIATZIA OAMENILOR DE SHTIINTZA DIN ROMANIA (A.O.S.) organizatzie constituita in 1956 la Bucureshti. Sprijina coordonarea muncii shtiintzifice a oamenilor de shtiintza din tzara contribuind la dezvoltarea colaborarii internatzionale in domeniul shtiintzelor. Este afiliata la Federatzia Mondiala a Oamenilor de SHtiintza.

ASOCIATZIA PATRIOTICA organizatzie politica secreta cu program de lupta antifeudal. Intemeiata in Moldova de Teodor Rishcanu shi Vasile Malinescu a fost descoperita in 1846 de domnul Mihail Sturdza; membrii ei au fost intemnitzatzi sau exilatzi.

ASOCIATZIA PENTRU NATZIUNILE UNITE DIN ROMANIA asociatzie creata in 1955 cu sediul la Bucureshti avind k scop popularizarea principiilor shi tzelurilor Natziunilor Unite; este afiliata Federatziei Mondiale a Asociatziilor pentru Natziunile Unite.

ASOCIATZIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SHI CULTURA POPORULUI ROMAN (ASTRA) organizatzie culturala a romanilor din Transilvania infiintzata la 23 oct. / 4 nov. 1861 la Sibiu. A avut un important rol cultural shi politic in lupta pentru eliberarea natzionala a romanilor transilvaneni pentru mentzinerea unitatzii natzionale shi pregatirea Marii Uniri din 1918. Activitatea ASTRA prin forma ei institutzionala periodic revazuta shi imbunatatzita a contribuit la indrumarea shi sustzinerea celor mai diverse manifestari ale vietzii sociale economice culturalshtiintzifice shi artistice. A editat revistele: „Transilvania” shi „TZara noastra”; a initziat colectziile: „Biblioteca populara” „Biblioteca tineretului” shi „Biblioteca profesiunilor industriale”; a infiintzat un muzeu etnografic shi o editura. A tiparit „Enciclopedia romana” 3 vol. (18981904) coordonata de Corneliu Diaconovici. Prin structura ei organizatorica impartzita din 1868 pe „despartzaminte” ASTRA a primit printre membrii ei alaturi de romanii din Transilvania shi reprezentantzi din celelalte provincii romaneshti. Primul preshedinte: episcopul Andrei SHaguna urmat dea lungul anilor de: Vasile L. Popa Timotei Cipariu George Baritziu Ion Micu Moldovanu Alexandru Mocioni Iosif Sterca SHulutziu Andrei Barseanu Vasile Goldish sh.a. SHia incetat activitatea in 1946.

FEDERATZIA INTERNATZIONALA DE FOTBAL ASOCIATZIE (F.I.F.A) organizatzie sportiva internatzionala infiintzata in 1904 cu sediul la Zürich din care fac parte peste 150 de federatzii de fotbal. Organizeaza principalele competitzii mondiale (ex. campionatul mondial de fotbal); in subordinea ei se afla celelalte forumuri continentale (ex. UEFA pentru Europa).

FEDERATZIA MONDIALA A ASOCIATZIILOR PENTRU NATZIUNILE UNITE organizatzie internatzionala neguvernamentala. Infiintzata in 1946 cu sediul la Geneva.

UNIUNEA EUROPEANA DE FOTBAL ASOCIATZIE (U.E.F.A.) organism european care dirijeaza fotbalul european. Este responsabil mai ales de organizarea competitziilor intercluburi.