opțiuni
  • info

13 definiții pentru ardent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARDÉNT, -Ă, ardenți, -te, adj. 1. (Livr.) Înfocat, înflăcărat, aprins, pasionat. 2. (Despre nave) Care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul. – Din fr. ardent.

ARDÉNT, -Ă, ardenți, -te, adj. 1. (Livr.) Înfocat, înflăcărat, aprins, pasionat. 2. (Despre nave) Care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul. – Din fr. ardent.

ardént, ~ă a [At: GHICA, ap. CADE / Pl: ~nți, ~e / E: fr ardent] (Liv) 1 Pasionat. 2 Care înflăcărează Si: înflăcărat. 3 (Fig; d. ochi) Aprins (4). 4 (D. nave) Care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul.

ARDÉNT, -Ă, ardenți, -te, adj. (Rar) Înfocat, înflăcărat, aprins. Nicu Bălcescu avea o mare dorință de a învăța. Dotat cu înlesnire și aplicațiune la studii, inteligent, ardent și entuziast, predilecțiunea lui era cu deosebire pentru studiile istorice. GHICA, S. A. 141.

ARDÉNT, -Ă, ardenți, -te, adj. 1. (Rar) Înfocat, înflăcărat, aprins, pasionat. 2. (Despre nave) Care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul. – După fr. ardent.

ARDÉNT, -Ă adj. 1. (Rar) Înflăcărat, înfocat, aprins. 2. (Despre nave) Care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul. [< fr. ardent, cf. lat. ardens < ardere – a arde].

ARDÉNT, -Ă adj. 1. înflăcărat, înfocat, pasionat. 2. (despre nave) care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul. (< fr. ardent, lat. ardens)

ARDÉNT ~tă (~ți, ~te) Plin de ardoare; înfocat. /<fr. ardent

ardent a. înfocat, plin de ardoare: spirit ardent.

*ardént, -ă adj. (lat. árdens, -éntis). Arzător: soare ardent. Fig. Violent: dorință ardentă. Activ, plin de ardoare: copil ardent la studiŭ. Adv. Cu ardoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ardént (livr.) adj. m., pl. ardénți; f. ardéntă, pl. ardénte

ardént adj. m., pl. ardénți; f. sg. ardéntă, pl. ardénte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARDÉNT adj. v. avântat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat.

ardent adj. v. AVÎNTAT. ENTUZIASMAT. ENTUZIAST. FERVENT. FOCOS. ÎNFLĂCĂRAT. ÎNFOCAT. ÎNSUFLEȚIT. PASIONAT.

Intrare: ardent
ardent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardent
  • ardentul
  • ardentu‑
  • ardentă
  • ardenta
plural
  • ardenți
  • ardenții
  • ardente
  • ardentele
genitiv-dativ singular
  • ardent
  • ardentului
  • ardente
  • ardentei
plural
  • ardenți
  • ardenților
  • ardente
  • ardentelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ardent, ardentăadjectiv

  • 1. livresc Aprins, pasionat, înflăcărat, înfocat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aprins pasionat înflăcărat înfocat
    • format_quote Nicu Bălcescu avea o mare dorință de a învăța. Dotat cu înlesnire și aplicațiune la studii, inteligent, ardent și entuziast, predilecțiunea lui era cu deosebire pentru studiile istorice. GHICA, S. A. 141. DLRLC
  • 2. (Despre nave) Care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.