AGRÁFA agrafe s. f. 1. Nume dat unor obiecte care servesc sa prinda sau sa fixeze o haina parul hartii etc. ♦ Piesa de metal cu care se leaga blocurile de piatra se fixeaza zidaria etc. 2. Mica piesa metalica cu care se prind shi se mentzin unite buzele unei plagi pana la cicatrizare; copca¹ (3). 3. Ornament in forma de consola la capatul unui arc. Din fr. agrafe.

agráfa sf [At: ODOBESCU S. I. 420 / Pl: ~fe / E: fr agrafe] 1 Obiect de prins parul format din doua partzi unite printro balama. 2 Brosha. 3 Clema. 4 Piesa de metal cu care se leaga blocurile de piatra se fixeaza zidaria etc. 5 (Med) Copca¹. 6 (Art) Ornament in forma de consola la capatul unui arc.

AGRÁFA agrafe s. f. 1. Nume dat unor obiecte care servesc sa prinda sau sa fixeze o haina parul etc. ♦ Piesa de metal cu care se leaga blocurile de piatra se fixeaza zidaria etc. 2. (Med.) Mica piesa metalica cu care se prind shi se mentzin unite buzele unei plagi pana la cicatrizare; copca. 3. Ornament in forma de consola la capatul unui arc. Din fr. agrafe.

AGRÁFA agrafe s. f. Nume dat mai multor obiecte care servesc pentru a prinde sau a fixa ceva: a) mic obiect ( uneori din material scump) prevazut cu un ac care serveshte k sa incheie sau sa impodobeasca o haina. V. brosha. Nishte frumoase agrafe de aur cu pietre scumpe shi scinteitoare. ODOBESCU S. I 420; b) (uneori determinat prin «de par») ac clama de prins parul; c) copca cu care se prind una de alta cele doua buze ale unei rani sau ale unei incizii; d) dispozitiv care serveshte la sutura pielii; e) bucata mica de tabla sau de sirma curbata folosita la fabricarea pieselor care alcatuiesc invelitorile; f) piesa metalica cu o serie de dintzi folosita pentru innadirea curelelor de transmisie; g) mic obiect de sirma indoita de mai multe ori servind pentru a prinde laolalta mai multe hirtii.

AGRÁFA agrafe s. f. Nume dat unor obiecte care servesc sa prinda sau sa fixeze o haina parul o incizie hartia etc. Fr. agrafe.

AGRÁFA s.f. 1. Piesa mica de tabla sau de sarma folosita pentru fixare pentru prindere; (spec.) obiect cu care se prinde sau se fixeaza o haina parul o incizie o hartie etc. 2. (Arhit.) Ornament in forma de consola in capatul unui arc. [< fr. agrafe cf. germ. Agraffe].

AGRÁFA s. f. 1. piesa mica de tabla de sarma pentru fixare; obiect cu care se prinde o haina parul o incizie etc. 2. piesa de solidarizare a armaturilor la betonul armat. 3. (arhit.) ornament in forma de consola in capatul unui arc. (< fr. agrafe germ. Agraffe)

AGRÁFA ~e f. Obiect de metal sau din alt material care serveshte la fixarea parului a unei haine a hartiei a doua piese tehnice.[G.D. agrafei] /<fr. agrafe germ. Agraffe

agrafa f. copca catarama.

*agráfa f. pl. e (fr. agrafe). Cirligel de incheĭat orĭ de prins haĭna (copca sponca spilca fibula).

agráfa (agra) s. f. g.d. art. agráfei; pl. agráfe

agráfa s. f. (sil. gra) g.d. art. agráfei; pl. agráfe

AGRÁFA s. 1. sponca. 2. v. clama. 3. (MED.) copca. (Buzele unei plagi stranse in ~e.)

AGRAFA s. 1. (reg.) sponca. (SHia pus o ~ la rochie.) 2. (MED.) copca. (Buzele unei plagi strinse in ~e.)