9 definitzii pentru clema
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CLÉMA cleme s. f. Dispozitiv cu ajutorul caruia se asambleaza laolalta doua sau mai multe piese sau elemente astfel incat aceasta imbinare sa reziste la solicitari mari. Din germ. Klemme.
cléma sf [At: DICTZ. / V: clem sn / Pl: ~me / E: ger Klemme] 1 (Inv) Cleshte de lemn folosit in shelarie pentru manevrarea bucatzilor de piele la coasere. 2 Gheara pentru fixat materiale piese. 3 Dispozitiv din sarma sau tabla pentru asamblarea (demontabila) mai multor piese.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CLÉMA cleme s. f. Dispozitiv cu ajutorul caruia se asambleaza laolalta doua sau mai multe piese sau elemente astfel incat aceasta imbinare sa reziste la solicitari relativ mari. Din germ. Klemme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ibogdank
- actziuni
CLÉMA cleme s. f. (Tehn.) Piesa sau dispozitiv cu ajutorul caruia se poate fixa lega sau prinde un obiect de alt obiect.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CLÉMA s.f. Dispozitiv cu care se prind laolalta doua sau mai multe piese obiecte etc. [Pl. me. / < germ. Klemme rus. klemma].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CLÉMA s. f. dispozitiv cu care se prind laolalta doua sau mai multe piese obiecte foi de material etc. (< germ. Klemme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CLÉMA ~e f. tehn. Dispozitiv pentru asamblarea a doua sau mai multe obiecte. [G.D. clemei] /<germ. Klemme
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cléma s. f. g.d. art. clémei; pl. cléme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cléma s. f. g.d. art. clémei; pl. cléme
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clema, clemesubstantiv feminin
- 1. Dispozitiv cu ajutorul caruia se asambleaza laolalta doua sau mai multe piese sau elemente astfel incat aceasta imbinare sa reziste la solicitari mari. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- Klemme DEX '09 DEX '98 DN