11 definiții pentru adorare
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADORÁRE s. f. 1. Faptul de a adora; adorație. 2. Slăvire (a unei divinități); venerare, cinstire, divinizare. – V. adora.
ADORÁRE s. f. 1. Faptul de a adora; adorație. 2. Slăvire (a unei divinități); venerare, cinstire, divinizare. – V. adora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
adorare sf [At: ALECSANDRI, P. II, 133/ Pl: ~rări / E: adora] 1 Iubire nemărginită. 2 Cult pentru cineva sau ceva. 3 Slăvire a unei divinități. 4 Cinstire. 5 Venerare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADORÁRE s. f. Faptul de a adora. 1. Iubire înfocată, admirație nemărginită. Simt o adorare în inima mea pentru tine. EMINESCU, N. 116. 2. Cult, venerație pentru o divinitate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADORÁRE s. f. Faptul de a adora; iubire sau admirație nemărginită, divinizare. ♦ Cult, venerație, slăvire.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADORÁRE s.f. Faptul de a adora; adorație. [< adora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*adorațiúne f. (lat. adorátio, -ónis). Acțiunea de a adora; iubire extremă. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
adoráre s. f., g.-d. art. adorắrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adoráre s. f., g.-d. art. adorării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ADORÁRE s. 1. divinizare, idolatrizare, venerare. (~ cuiva.) 2. v. adorație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ADORARE s. 1. divinizare, idolatrizare, venerare. (~ cuiva.) 2. adorație, extaz, extaziere. (Stare de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
adoráre, adorări s. f. 1. Faptul de a adora; adorație. 2. Atitudine profund religioasă, însoțită de ritual și gesturi, prin care se exprimă dependența și supunerea totală față de Dumnezeu ca domn atotputernic și atotțiitor, constituind cultul suprem care se cuvine numai persoanelor Sfintei Treimi; divinizare, venerare, cinstire, închinare. – Din adora.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
adorare, adorărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a adora. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: adorație
-
- Simt o adorare în inima mea pentru tine. EMINESCU, N. 116. DLRLC
-
-
- 2. Cult pentru cineva sau ceva. MDA2
- 3. Slăvire (a unei divinități). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: cinstire divinizare idolatrizare slăvire venerare
etimologie:
- adora DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.