ACUMULÁRE acumulari s. f. 1. Actziunea de a acumula shi rezultatul ei. 2. (Ec. pol.) Proces de creshtere la nivel micro shi macroeconomic pe baza adaugarii de resurse. 3.(Geogr.; urmat de determinari) Proces de depunere a materialului transportat de ape vanturi ghetzari etc. 4. (Geol.) Proces de asociere naturala a mineralelor utile in scoartza Pamantului sub forma de filon strat lentila cuib. V. acumula.

acumulare sf [At: DA ms / Pl: ~lari / E: acumula] (D. obiecte elemente pex. d. idei notziuni etc.) Care sunt aduse (succesiv) shi puse intrun singur loc (obtzinandu se mari aglomerari cantitative) Si: acumulat¹ adunat concentrat strans.^[1]

ACUMULÁRE acumulari s. f. 1. Actziunea de a acumula shi rezultatul ei. 2. (Ec. pol.; in sintagmele) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii in capital in procesul reproductziei largite a capitalului. Fond de acumulare = parte a unui venit folosita pentru acumulare. Rata acumularii = raportul dintre fondul de acumulare shi venitul pe baza caruia se formeaza. 3. (Geogr.; urmat de determinari) Proces de depunere a materialului transportat de ape vanturi ghetzari etc. V. acumula.

ACUMULÁRE acumulari s. f. Actziunea de a acumula shi rezultatul ei. Acumularea de bogatzie la un pol este deci in acelashi timp acumulare de mizerie de chinuri de munca de robie de ignorantza de brutalizate shi de degradare morala la celalalt pol adica la clasa care ishi produce propriul sau produs sub forma de capital. MARX C. I 578. ◊ Fig. Acumulare de cunoshtintze. Acumulare de experientza. ◊ (In legatura cu schimbarile cantitative) Trecerea de la o stare calitativa a limbii la o alta stare calitativa nu sa facut pe calea exploziei pe calea nimicirii dintro data a vechiului shi a construirii noului ci pe calea acumularii treptate shi indelungate a elementelor noii calitatzi a noii structuri a limbii. STALIN PROBL. LINGV. 24. ◊ Acumulare primitiva = acumulare care constituie punctul de plecare al modului de productzie capitalist shi care consta in despartzirea micului producator de mijloacele de productzie printro actziune de jaf prin pradarea coloniilor prin razboaie etc. O anumita acumulare de capital in mina unor producatori individuali de marfuri formeaza deci conditziunea modului de productzie specific capitalist. Din aceasta cauza a fost nevoie sa o presupunem la trecerea de la exploatarea meshteshugareasca la cea capitalista. Putem sa o numim acumulare primitiva pentru k nu este rezultatul istoric ci temelia istorica a productziei specific capitaliste. MARX C. I 560. Acumulare capitalista sau acumulare a capitalului = retransformarea plusvalorii in capital. Marx a stabilit legea generala absoluta a acumularii capitaliste ▭ O data cu acumularea capitalului se dezvolta deci modul de productzie specific capitalist shi o data cu modul de productzie specific capitalist se dezvolta acumularea capitalului. MARX C. I 560. Acumulare socialista = partea din venitul natzional care este destinata largirii productziei. Prin trecerea principalelor intreprinderi industriale miniere de transport bancare shi de asigurari in miinile stalului precum shi prin monopolul de stat al comertzului exterior clasa muncitoare detzine o mare parte din mijloacele de productzie din industrie shi are posibilitatea materiala de a mobiliza resurse financiare shi rezerve de tot felul in vederea acumularii socialiste. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 261.

ACUMULÁRE acumulari s. f. Actziunea de a acumula shi rezultatul ei. ◊ Acumulare primitiva = acumulare care constituie punctul de plecare al modului de productzie capitalist shi care consta in deposedarea prin violentza a micilor producatori de mijloacele de productzie actziuni de jaf shi de pradare a coloniilor razboaie etc. Acumulare capitalista (sau a capitalului) = retransformare a plusvalorii in capital. Acumulare socialista = partea din venitul natzional net formata din mijloace de productzie shi de consum shi destinata largirii productziei crearii de rezerve materiale shi sporirii fondurilor socialculturale neproductive.

ACUMULÁRE s.f. 1. Actziunea de a acumula shi rezultatul ei; strangere ingramadire inmagazinare. ♦ Acumulare a capitalului = transformarea plusvalorii in capital; fond de acumulare = parte a unui venit folosita pentru acumulare; rata acumularii = raportul dintre fondul de acumularea shi venitul pe baza caruia se formeaza. 2. (Geol.) Proces de depunere a materialului transportat de ape vanturi ghetzari etc. [< acumula].

ACUMULÁRE s. f. 1. actziunea de a (se) acumula. 2. proces economic complex constand in formarea shi utilizarea unei partzi din venitul societatzii pentru asigurarea reproductziei largite. ♦ ~ a capitalului = transformarea plusvalorii in capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~arii = raportul dintre fondul de acumulare shi venitul pe baza caruia se formeaza. 3. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agentzii geomorfologici. (< acumula)

ACUMULÁRE ~ari f. 1) v. A ACUMULA. 2) Proces economic prin care o parte din venitul societatzii se foloseshte pentru largirea productziei. ~ bugetara. 3) geogr. Depunere a materialului detritic transportat de ape de vanturi de ghetzari etc. /v. a acumula

*acumulatziúne f. (lat. accumulátio ónis). Actziunea de a acumula. SHi átzie dar maĭ des áre.

acumuláre s. f. g.d. art. acumulắrii; pl. acumulắri

acumuláre s. f. → cumulare

ACUMULÁRE s. 1. adunare concentrare inmagazinare strangere. (~ de bunuri.) 2. v. tezaurizare.

ACUMULARE s. 1. adunare concentrare inmagazinare stringere. (~ de bunuri.) 2. adunare stringere tezaurizare. (~ de valuta.)

ACUMULARE. Subst. Acumulare adunare stringere concentrare; agoniseala (pop.) agonisita (pop.) economie economisire. Depozitare inmagazinare stocaj stocare; stoc. Adj Adunator stringator econom pastrator. Vb. A acumula a aduna a concentra a stringe a agonisi a pune de o parte a economisi a face economii a pune bani la ciorap a stringe bani albi pentru zile negre. A depozita a inmagazina a stoca a face stocuri. V. adunare bogatzie cishtig economie.

acumulare (fr. accumulation „ingramadire”) figura care consta in enumerarea in acelashi enuntz ori context mai larg a mai multor „cuvinte sau idei sinonime” fara gradatzie (I). „In universitate invatzamantul este inca slab: dar imprejurul universitatzii cultura este cea mai intensa? Unde sunt publicishtii? Unde sunt savantzii care inving mizeria shi imping mai departe orizontul shtiintzific? Unde ne sunt autorii? Unde acea masa de cultura superioara din care sa potzi alege ce e mai bun pentru diferite facultatzi? Da sunt convins k peste 1015 ani vom avea ce azi nu avem.” (Delavrancea). Lausberg (& 655) citeaza urmatorul exemplu francez: „Ce vieillard fut la même vertu / La vaillance et l’honneur de son temps.” (Racine Le Cid). • Morier (p. 1819) dupa ce arata k spre deosebire de amplificare (care se caracterizeaza prin mersul gradat al ideii) „simpla enumerare de detalii sfarsheshte prin a frapa pe cititor” clasifica figura in a. epicorealista (la Flaubert) shi a. epicodramatica (la Victor Hugo).

ACUMULARE Figura* realizata prin amplificarea membrilor (cu aceeashi functzie sintactica) ai unui grup sintactic sau ai unei propozitzii fara k vreunul dintre ei sa se repete; forma de enumerare* acumularea este o figura utilizata mai ales in descriere: Se agatza de ea o lume de plante urcatoare iar trandafirii dupa ce i cuceresc impreuna cu glicinele culmea se pravalesc dea lungul zidurilor tot de marmora shi imprejurul ferestrelor shi ushilor incadrate in chenare de lapislazuli agata shi jaspsanguin spre a se surpa in tumultoase cascade de argint de aur de purpura pe cand potirele mov ale florilor glicinei canta cu o nota melancolica pamanteasca zadarnicie (Macedonski). • Cand in succesiunea termenilor se poate distinge o gradatzie de sens acumularea se apropie de climax*. Vezi ENUMERARE. M.M.

acumulare gravitatzionala (engl. = gravitational sedimentation)1. (petrogr.) aspect al procesului de acumulare a min. femice in primele etape ale cristalizarii fractzionate a magmelor; min. grele (olivina shi piroxenii) se separa k shlire sau strate lenticulare in nivelurile inf. ale topiturii. Paralel cu a.g. in magma pot avea loc shi acumulari prin flotare. V. diferentziere magmatica; 2. (sedim.) in „avalansha” acumularea sedimentelor cu rata mare de depunere la varsarea marilor fluvii la baza taluzurilor continentale etc. (ex. delta Gangelui golful Mexic etc.). acviclude roci ∼ (engl. = aquiclude rocks) (hidro.) despre un agregat natural (roca) prin care apa nu poate circula decat sub presiune. R.a au o porozitate capilara shi subcapilara (ex. marne). acvifer rocã acviferã strat ∼ (engl. = aquifer rock bed) (hidro.) despre un produs natural (roca strat) care retzine shi permite mishcarea apei. R.a. sunt roci poroase cu pori suprapapilari prin care apele pot circula ushor shi raspund legilor hidrodinamice (nisipuri pietrishuri gresii slab cimentate etc.). S.a. constituie un corp tabular permeabil delimitat in baza printrun nivel impermeabil shi proprietatzi hidrodinamice omogene. In s.a. se deosebesc: o zona de alimentare o zona de acumulare a apei shi o zona de → drenare (descarcare) marcata prin izvoare. S.a. pot fi → freatice shi → captive.