ACUMULARE Figura* realizata prin amplificarea membrilor (cu aceeashi functzie sintactica) ai unui grup sintactic sau ai unei propozitzii fara k vreunul dintre ei sa se repete; forma de enumerare* acumularea este o figura utilizata mai ales in descriere: Se agatza de ea o lume de plante urcatoare iar trandafirii dupa ce i cuceresc impreuna cu glicinele culmea se pravalesc dea lungul zidurilor tot de marmora shi imprejurul ferestrelor shi ushilor incadrate in chenare de lapislazuli agata shi jaspsanguin spre a se surpa in tumultoase cascade de argint de aur de purpura pe cand potirele mov ale florilor glicinei canta cu o nota melancolica pamanteasca zadarnicie (Macedonski). • Cand in succesiunea termenilor se poate distinge o gradatzie de sens acumularea se apropie de climax*. Vezi ENUMERARE. M.M.