ACÉSTA ACEÁSTA aceshtia acestea pron. dem. adj. pron. dem. (postpus) 1. Pron. m. shi f. postpus: (Indica pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor). Ce e aceasta? ◊ Loc. adv. Pentru aceasta = din aceasta cauza de aceea. (In) afara de (sau pe langa) aceasta = in plus. Cu toate acestea = totushi. 2. Adj. dem. (postpus) (Arata k fiintza lucrul etc. desemnate de substantivul care il determina se afla aproape in spatziu sau timp de vorbitor) Dealul acesta. Casa aceasta. [Gen.dat. sg.: acestuia acesteia gen.dat. pl.: acestora] Lat. *ecceistu ecceista.

acésta¹ aceásta ad pd [At: COD. VOR.² 4^V/13 / Pl: eshtia tea / GD: tuia teia (Pl: ~ra) / E: ecceistu ecceista] 14 pd Indica fiintza (sau obiectul) care este (relativ) apropiat de vorbitor. 5 ad (Postpus) Acest (1).

ACÉSTA ACEÁSTA aceshtia acestea pron. dem. adj. dem. (postpus) 1. Pron. dem. (Indica pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Loc. adv. Pentru aceasta = din aceasta cauza de aceea. (In) afara de (sau pe langa) aceasta = in plus. Cu toate acestea = totushi. 2. Adj. dem. (postpus) (Arata k fiintza lucrul etc. desemnate de substantivul care il determina se afla aproape in spatziu sau timp de vorbitor) Dealul acesta. Casa aceasta. [Gen.dat. sg.: acestuia acesteia gen.dat. pl.: acestora] Lat. *ecceistu ecceista.

ACÉSTA¹ ACEÁSTA adj. dem. v. acest.

ACÉSTA² ACEÁSTA aceshtia acestea pron. dem. (Indica pe cine a sau ceva (mai) apropiat in spatziu sau in timp de subiectul vorbitor; in opozitzie cu acela. V. asta aista cesta ista) Instigatorii spusese arendashul aceshtia au fost. PAS L. I 51. ◊ (Cu forma feminina shi sens neutru) Sor topi racelile zapezii Cind va fi deaicea sa ma duc SHi va fi nu peste mult aceasta. BENIUC V. 78. Acestea zicind... au cazut fara simtzire. CONACHI P. 86. ◊ Loc. adv. Afara de aceasta sau pe linga aceasta = in plus. SHiapoi afara de aceasta omul acela era ceva de speriet. CREANGA P. 239. Dupa aceasta = in urma apoi. Citeva zile dupa aceasta imparatul arata spinului nishte pietre scumpe. CREANGA P. 216. ♦ Loc. conj. Cu toate acestea = totushi. Mia spus k drumul e greu. Cu toate acestea am staruit shi am invins. Forme gramaticale: gen.dat. sg. acestuia acesteia gen.dat. pl. acestora.

ACÉSTA¹ ACEÁSTA adj. dem. v. acest.

ACÉSTA² ACEÁSTA aceshtia acestea pron. dem. (Indica pe cineva sau ceva (mai) apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ (Cu forma feminina shi sens neutru) Loc. adv. Dupa aceasta = apoi. (In) afara de (sau pe langa) aceasta = in plus. Cu toate acestea = totushi. [Gen.dat. sg. acestuia acesteia gen.dat. pl. acestora] Lat. ecce*istu ecce*ista.

ACÉSTA aceásta (acéshtia acéstea) dem. (indica pe cineva sau pe ceva mai apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Cu toate acestea totushi. (In) afara de (sau pe langa) aceasta in plus. /<lat. ecceistu ecceista

aésta^[1] pd ad vz acesta

iast ~a^[1] pd ad vz acesta

ACÉST ACÉASTA aceshti aceste adj. dem. (Cu valoare demonstrativa aratind k fiintza sau lucrul al carui nume il determina este (mai) apropiat in spatziu sau in timp de subiectul vorbitor; cind sta inaintea substantivului are forma acest aceasta iar cind urmeaza dupa substantiv are forma acesta aceasta; in opozitzie cu acel acela. V. ast aist cest ist) Sa ducem vilvoarea aceasta inalta in toate ungherele tzarii. DESHLIU G. 34. Aceasta casa este inconjurata cu o padure. ISPIRESCU L. 6. Matushica virate aici in sacul acesta. CREANGA P. 142. Mircea! imi raspunde dealul Mircea! Oltul repeteaza. Acest sunet acest nume valurile il primesc. ALEXANDRESCU P. 133. 4 (Cu valoare de articol adjectival; rar) Aicea traia Petrea... cu sotzia sa aceasta noua in pace shi in ticna. SBIERA P. 44. Forme gramaticale: gen.dat. sg. acestui acestei gen.dat. pl. acestor; (cind are forma acesta aceasta) gen.dat. sg. acestuia acesteia gen.dat. pl. acestora.

acésta pr. m. adj. pr. postpus m. (omul ~) g.d. acéstuia pl. acéshtia (tia); f. aceásta g.d. acésteia pl. acéstea; g.d. pl. m. shi f. acéstora

acésta pr. m. adj. m. (postpus) g.d. acéstuia pl. acéshtia (sil. tia/tia); f. sg. aceásta g.d. acésteia pl. acéstea (sil. tea) g.d. m. shi f. acéstora

+printracesta/aceasta/aceshtia/acestea prep. + pr.

dintracéstea prep. + pr.

dintracésta prep. + pr.

ACÉSTA pron. (pop.) asta (inv. shi reg.) cesta (reg.) aiesta ista. (~ ce face?)

ACESTA pron. (pop.) asta (inv. shi reg.) cesta (reg.) aiesta ista. (~ ce face?)

ET QUORUM PARS MAGNA FUI (lat.) shi in acestea am avut rol insemnat Vergiliu „Eneida” II 6. Astfel incepe Enea relatarea Razboiului troian. Cuvintele indica participarea totala a unei persoane la framantarile epocii.

HOC OPUS HIC LABOR EST (lat.) aceasta e truda aici e greutatea Vergiliu „Eneida” VI 129. Nu coborarea in Infern ci revenirea pe Pamant e grea. Astfel il previne Sibila din Cumae pe Enea care i ceruse sal conduca in Infern.

HONNI SOIT QUI MAL Y PENSE (fr.) rushine cui gandeshte ceva rau in privintza aceasta Deviza a Ordinului jartierei creat in 1384 de regele Eduard al IIIlea al Angliei in onoarea favoritei sale Joan de Salisbury. Cuvintele au fost rostite de rege k replica la zambetele malitzioase ale curtenilor cand aceasta in timpul unui bal shia pierdut jartiera. Indemn ironic de a nu comenta defavorabil o exprimare sau o situatzie ambigua.

NON ERAT HIC LOCUS (lat.) acestea nushi aveau locul aici Horatziu „Ars poetica” 19. Indemn la evitarea digresiunilor inutile sau a cuvintelor superflue.

NON QUIA DIFFICILIA SUNT NON AUDEMUS SED QUIA NON AUDEMUS DIFFICILIA SUNT (lat.) nu fiindca (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele Seneca „Epistulae ad Lucillium” 104 26.

POST HOC ERGO PROPTER HOC (lat.) dupa aceasta deci din cauza aceasta Sofism care consta in stabilirea legaturii cauzale intre doua evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni in timp.