ABSÍNT (2) absinturi s. n. 1. Bautura alcoolica tare de culoare verde cu gust amar preparata cu uleiuri eterice de pelin anason shi alte plante aromatice. 2. Portzie de absint (1). Din fr. absinthe.

absint sn [At: DA / Pl: ~e ~uri / E: fr absinthe lat absinthium] Bautura alcoolica tare amara de culoare verde preparata cu uleiuri de pelin anason shi alte plante aromatice. corectata

ABSÍNT absinturi s. n. Bautura alcoolica tare de culoare verde cu gust amar preparata cu uleiuri eterice de pelin anason shi alte plante aromatice. Din fr. absinthe.

ABSÍNT absinturi s. n. Bautura alcoolica tare de culoare verde preparata cu pelin anason anghelica shi alte plante aromatice. Un miros inacrit de bere shi de absint ingreuie aerul. ANGHEL PR. 190.

ABSÍNT absinturi s. n. Bautura alcoolica de culoare verde preparata cu pelin anason shi alte plante aromatice. Fr. absinthe (lat. lit. absinthium).

ABSÍNT s.n. 1. (Bot.) Planta amara shi aromatica care contzine o esentza tonica. 2. Bautura alcoolica tare verzuie preparata din aceasta planta sau din pelin chimen shi alte plante aromatice. [< fr. absinthe cf. lat. absinthium gr. absinthion].

absínt s. n. 1. planta amara shi aromatica cu esentza toxica; pelin. 2. bautura alcoolica tare verzuie preparata din absint (1). (< fr. absinthe lat. absinthium)

ABSÍNT ~uri n. Bautura alcoolica preparata din pelin anason shi alte plante aromatice. /<fr. absinthe

absint n. licher preparat din frunzele pelinului.

*absínt m. (fr. absinthe d. vgr. apsintion adica „fara dulceatza”). Pelin. N. pl. urĭ. Rachiŭ verde preparat cu frunze shi boboci de pelin. V. verdishor.

absínt s. n. (portzii) pl. absínturi

absínt s. n. pl. absínturi