19 definitzii pentru abreviere

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ABREVIÉRE abrevieri s. f. Actziunea de a abrevia shi rezultatul ei; (concr.) cuvant titlu etc. prescurtat; prescurtare abreviatzie; simbol. [Pr.: vie] V. abrevia.

ABREVIÉRE abrevieri s. f. Actziunea de a abrevia shi rezultatul ei; (concr.) cuvant titlu etc. prescurtat; prescurtare abreviatzie. [Pr.: vie] V. abrevia.

ABREVIÉRE abrevieri s. f. Prescurtare. Lista de abrevieri. Pronuntzat: vie.

ABREVIÉRE abrevieri s. f. Actziunea de a abrevia shi rezultatul ei; (concr.) cuvant titlu etc. prescurtat. [Pr.: vie]

ABREVIÉRE s.f. Faptul de a abrevia; prescurtare; abreviatzie; (concr.) cuvant titlu etc. abreviat. [< abrevia].

abreviére s. f. faptul de a abrevia. ♦ cuvant titlu etc. abreviat; abreviatzie. (< abrevia)

abreviére abrevieri s.f. Cuvint titlu etc. prescurtat.

ABREVIÉRE ~i f. 1) v. A ABREVIA. 2) Cuvant sau grup de cuvinte prescurtate. /v. a abrevia

abreviare sf [At: DA / V: ~iere / P: ~via~ / Pl: ~eri / E: abrevia] Prescurtare.

*abreviatziúne f. (lat. abbreviátio ónis). Actziunea de a abrevia prescurtare. Abreviatura. SHi átzie shi ére.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

abreviére (abrevie) s. f. g.d. art. abreviérii; (prescurtari) pl. abreviéri

abreviére s. f. (sll. brevie) g.d. art. abreviérii; pl. abreviéri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ABREVIÉRE s. 1. abreviatzie prescurtare scurtare. (O ~ formata din initziale.) 2. acronim.

ABREVIERE s. abreviatzie prescurtare scurtare. (O ~ formata din initziale.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

ABREVIÉRE s. f. (< abreviá < lat. shi it. abbreviare): actziunea de prescurtare in vorbire sau in scris a unui cuvant sau a unui titlu prin litera initziala sau printrun grup de litere in vederea ushurarii vorbirii sau a lecturii; rezultatul acestei actziuni. Se abreviaza termenii in matematica fizica chimie numele unitatzilor de masura numele de persoane numele punctelor cardinale numele titlurilor academice numele gradelor militare pronumele de politetze shi cuvintele de adresare indicatziile bibliografice numele institutziilor shi al organizatziilor etc. A. sunt trecute in liste de abrevieri: n (numar neutru) l(lungime) O (oxigen) kg (kilogram) I. L. Caragiale (Ion Luca Caragiale) N (nord) acad. (academician) serg. (sergent) dta (dumneata) op. cit. (opera citata) C.F.R. (Caile Ferate Romane) M.A.N. (Ministerul Apararii Natzionale) etc.

ABREVIERE Procedeu de reprezentare prin reducere a unei unitatzi lexicale sau a unui grup de elemente cu valoare de unitate lexicala. 1. Abrevierea este o modalitate curenta in limbile moderne de a reprezenta unitatzi semantice complexe care au sens unitar (vezi COMPUS). Se desemneaza astfel numeroase asociatzii organisme institutzii sociale economice culturale shtiintzifice sportive etc. sau partide politice. Acest tip de abreviere pare sa sporeasca importantza compunerii* in limba romana chiar daca unele formatzii sunt temporare; URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice) FSN (Frontul Salvarii Natzionale) CFR (Caile Ferate Romane) SNCFR (Societatea Natzionala de Cai Ferate Romane) etc. Este tipul de abreviere cel mai bine reprezentat in romana actuala. Pronuntzarea compuselor din initziale se face adaugand in general consoanelor (daca nu sunt urmate de alta vocala) vocala e shi accentuand ultima silaba: Seneceferé. Se mai fac abrevieri ale unitatzilor complexe prin trunchierea cuvintelor care alcatuiesc compusul pastranduse silabe initziale de pilda: Romtelecom Romfarm Metrorex Romextur Mobistil Plafar Asirom etc. 2. Abrevierea cuvantului se utilizeaza in scris (in dictzionare. in lucrari shtiintzifice etc.) pentru denumiri de shtiintze domenii profesionale: mat. (matematica) fiz. (fizica) ling. (lingvistica) tehn (tehnica). Abrevierile sunt curente in anumite domenii: sg. (singular) pl. (plural) masc. (masculin) in lingvistica. Uzajul scris recurge la anumite abrevieri in raport cu forma orala: dle (domnule) dna (doamna). Romana a preluat unele cuvinte frecvent abreviate in alte limbi de pilda metrou (dar nu shi bus „autobuz” sau tele „televiziune”). 3. Abrevierea unei sintagme printrun singur cuvant este partzial conditzionata contextual chiar daca se poate impune dea lungul timpului: lat. iecur ficatum „ficat umplut cu smochine” a dat printro abreviere romaneasca ficat fr. foie care desemneaza numai „partea corpului”; rom. patlagea roshie patlagea vanata sau abreviat shi se folosesc azi in mod curent sub numele roshie i vanata vinete. A.B.V.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

ABREVIÉRE (< abrevia) s. f. Faptul de a abrevia; concr. cuvant grup de cuvinte etc. care a fost prescurtat; prescurtare. Ex. op. cit. (= opera citata). A. se folosesc in general in lucrarile shtiintzifice; lista acestor abrevieri impreuna cu explicatziile lor este publicata de obicei la inceputul lucrarii.

Intrare: abreviere
abreviere substantiv feminin
  • silabatzie: a-bre-vi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abreviere
  • abrevierea
plural
  • abrevieri
  • abrevierile
genitiv-dativ singular
  • abrevieri
  • abrevierii
plural
  • abrevieri
  • abrevierilor
vocativ singular
plural
abreviare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abreviare
  • abreviarea
plural
  • abrevieri
  • abrevierile
genitiv-dativ singular
  • abrevieri
  • abrevierii
plural
  • abrevieri
  • abrevierilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

abreviere, abrevierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi abrevia DEX '09 MDA2 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.