prescurtare sf [At: HELIADE PARALELISM II 41/26 / Pl: ~tari / E: prescurta] 1 Rezumare a unui text Si: (ivr) prescurtatura (1). 2 (Ccr) Text prescurtat Si: (ivr) prescurtatura (2). 3 (Spc) Abreviere. 4 (Ccr) Cuvant abreviat Si: (ivr) prescurtatura (3).

PRESCURTÁRE prescurtari s. f. Actziunea de a prescurta. 1. Scurtare micshorare. Prescurtarea cuvintelor. ▭ Noi i ziceam prin prescurtare Aga [lui Agatele] GANE N. III 156. 2. (Invechit) Prezentare pe scurt a unei opere a unei lucrari; rezumat. [Cunoshtintzele] ce sint a se preda in shcoalele reale... morala shi psicologia in prescurtare. ODOBESCU S. II 73. O prescurtare de legi ce el a publicat este shi astazi cautata. NEGRUZZI S. I 333.

PRESCURTÁRE s.f. Actziunea de a prescurta shi rezultatul ei; abreviere abreviatzie. [< prescurta].

PRESCURTÁRE ~ari f. 1) v. A PRESCURTA. 2) Cuvant sau grup de cuvinte abreviate; abreviere. [G.D. prescurtarii] /v. a prescurta

prescurtare f. 1. actziunea de a prescurta shi lucrul prescurtat; 2. abreviatziune; 3. compendiu.

prescurtáre f. pl. arĭ. Actziunea de a prescurta. Lucru prescurtat maĭ ales vorbind de cartzĭ (rezumat) orĭ de cuvinte (abreviatziune): „P. S.” e o prescurtare in loc de „postscriptum” orĭ „Prea Sfintu”.

!prescurtáre (prescur) s. f. g.d. art. prescurtắrii; pl. prescurtắri

prescurtáre s. f. (sil. mf. pre) → scurtare

PRESCURTÁRE s. 1. v. scurtare. 2. concentrare reducere rezumare scurtare (fig.) comprimare condensare. (~ expunerii.) 3. v. rezumat. 4. v. abreviere.

PRESCURTARE s. 1. micshorare reducere scurtare. (~ unui text.) 2. concentrare reducere rezumare scurtare (fig.) comprimare condensare. (~ expunerii.) 3. (concr.) rezumat (inv.) sinopsa scriere in scurt. (O ~ buna a unei cartzi.) 4. abreviatzie abreviere scurtare. (Un sistem de ~i.)