11 definiții pentru aborigen (s.m.)
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indigen. – Din fr. aborigène.
ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indigen. – Din fr. aborigène.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
aborigen, ~ă a, smf [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr aborigène] (Liv) Băștinaș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aborigén, -ă adj., s. m. f. băștinaș, autohton, indigen. (< fr. aborigène, lat. aborigines)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
aborigen a. originar din acea țară: plantă aborigenă. ║ m. pl. aborigeni, populațiune primitivă a unei țări.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*aborigén, -ă s. și adj. (fr. aborigène, d. lat. aborigines, originarĭ, indigenĭ). Barb. Autohton, indigen, pămîntean, băștinaș. Corect rom. ar fi aborigin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aborigén (a-bo-) adj. m., s. m., pl. aborigéni; adj. f., s. f. aborigénă, pl. aborigéne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
aborigén adj. m., s. m. (sil. a-bo-ri; mf. ab-), pl. aborigéni; f. sg. aborigénă, pl. aborigéne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
aborigen, -genă.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ABORIGÉN adj., s. v. băștinaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABORIGEN adj., s. autohton, băștinaș, indigen, neaoș, pămîntean, (pop.) pămîntesc, (înv. și reg.) moșnean, moștean, (înv.) pămîntenesc. (Populații ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Aborigeni = Aborigines.
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: a-bo-ri-gen
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
aborigen, aborigenisubstantiv masculin aborigenă, aborigenesubstantiv feminin aborigen, aborigenăadjectiv
- 1. Care face parte din populația originară a unei țări sau a unei regiuni. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN NODEX
- Elementul roman n-a putut să triumfe deplin, probabil din cauza unui oarecare grad de cultură al popoarelor aborigene. MACEDONSKI, O. IV 114. DLRLC
-
etimologie:
- aborigène DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN