întrevăzut, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 382 / Pl: ~uți, ~e / E: întrevedea] 1-2 Întrezărit (1-2). 3 (Fig) Văzut în perspectiva timpului Si: prevăzut.

ÎNTREVĂZÚT, -Ă, întrevăzuți, -te, adj. Care de abia se vede, întrezărit, abia deslușit. [Dealurile] pluteau ca niște corăbii... abia întrevăzute prin luminișurile negurii. DUMITRIU, V. L. 62. Ard mii de mii de lampe vărsînd văpăi în valuri, Și prin a nopții umbră scoțînd fantasme sute De arbori și de turnuri abia întrevăzute. ALECSANDRI, P. III 382.

întrevedea vt [At: ALECSANDRI, P. III, 76 / Pzi: ~văd / E: între + vedea] 1 A zări vag, nedeslușit Si: a întrezări. 2 (Fig) A vedea în perspectiva timpului Si: a prevedea.

ÎNTREVEDEÁ, întrevắd, vb. II. Tranz. 1. A vedea, a zări vag, a distinge nedeslușit printre alte lucruri; a întrezări. Închidea ochii răniți de biciul viscolului. Apoi îi deschise și întrevăzu prin joaca înnebunită a ninsorii un om. DUMITRIU, N. 218. Cu ochii întredeschiși, întrevedea cu extatică admirație pe Annie. C. PETRESCU, C. V. 176. ◊ Refl. pas. Pe zidul din Alhambra lucește-n răsărit Un chioșc în filigrană de marmură-aurie, Cu stîlpi și arabescuri de jur împodobit, Prin care se-ntrevede nălțimea azurie. ALECSANDRI, P. III 76. 2. Fig. A prevedea, a desluși. Zboară cîntînd ale lor doine lungi șire de cocori... în care divinul Dante a întrevăzut grațioasa imagine a stolului de suflete duioase, de unde se desprinde, spre a-și deplînge răstriștea, gingașa lui Francescă. ODOBESCU, S. III 18. Întrevăd sfîrșitul tiranului hain. ALECSANDRI, T. II 73.

ÎNTREVEDEÁ vb. II. tr. 1. A vedea, a zări vag; a întrezări. 2. (Fig.) A prevedea, a desluși. [P.i. întrevăd. / după it. intravedere, fr. entrevoir].

ÎNTREVEDEÁ vb. tr. 1. a vedea, a zări vag; a întrezări. 2. (fig.) a prevedea, a desluși. (după fr. entrevoir)

A ÎNTREVEDEÁ întrevăd tranz. 1) (obiecte, ființe) A vedea foarte vag (din cauza depărtării, a întunericului); a întrezări; a ghici. 2) A vedea printre alte elemente; a întrezări. 3) fig. A vedea în perspectivă (pe baza unor date cunoscute sau intuite); a prevedea; a întrezări. /între- + a vedea

întrevedeà v. 1. a vedea imperfect sau în treacăt; 2. a prevedea confuz; 3. a vedea un moment.

*întrevắd, -văzút, a -vedeá v. tr. (după fr. entrevoir). Zăresc, văd confuz, văd puțin: întrevăd o casă pin negură. Fig. Prevăd confuz, presimt confuz: întrevăd nenorocirile viitoare.

întrevedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrevắd, 2 sg. întrevézi, 1 pl. întrevedém, 2 pl. întrevedéți; conj. prez. 3 să întrevádă; ger. întrevăzấnd; part. întrevăzút

întrevedeá vb. vedea

ÎNTREVĂZÚT adj. întrezărit.

ÎNTREVĂZÚT adj. v. prevăzut.

ÎNTREVĂZUT adj. întrezărit.

întrevăzut adj. v. PREVĂZUT.

ÎNTREVEDEÁ vb. 1. a (se) întrezări, a transpărea, (rar) a (se) prevedea, a (se) străvedea. (A se ~ ca prin ceață.) 2. v. intui.

ÎNTREVEDEA vb. 1. a (se) întrezări, a transpărea, (rar) a (se) prevedea, a (se) străvedea. (A se ~ ca prin ceață.) 2. a ghici, a intui, a întrezări, a prevedea, a sesiza, (fig.) a mirosi, a pătrunde. (A ~ desfășurarea evenimentelor.)