2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

tunări vi [At: CADE / Pzi: ~resc / E: tunar] (Îvr) A tuna (19).

TUNĂRÍ, tunăresc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A trage cu tunul, a bombarda.

TUNĂRÍ, tunăresc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A trage cu tunul; a bombarda. – Din tunar.

A TUNĂRÍ ~ésc intranz. A fi tunar. /Din tunar

TUNÁ, tun, vb. I. 1. Intranz. impers. A se produce un tunet; a se auzi tunetul. 2. Tranz. impers. (Reg.; în imprecații) A lovi pe cineva trăsnetul; a trăsni. 3. Intranz. (La pers. 3) A vui, a bubui. ♦ (Despre glas, cuvinte) A răsuna puternic; (despre oameni) a vorbi cu glasul ridicat; a striga. ◊ Expr. A tuna și a fulgera = a fi foarte furios, a face scandal. 4. Intranz. (Înv.) A trage cu tunul sau cu alte arme de foc. – Lat. tonare.

A TUNÁ pers. 3 túnă intranz. 1) A se produce un tunet (în urma unei descărcări electrice în atmosferă); a răsuna tunetul. 2) A produce un zgomot mare; a scoate un vuiet puternic. 3) fig. (despre oameni) A vorbi pe un ton ridicat; a striga; a țipa. ◊ ~ și a fulgera a-și descărca mânia prin țipete și strigăte. 4) înv. A trage cu tunul (sau cu o altă armă de foc). /<lat. tonare

Ortografice DOOM

tuná vb., ind. prez. 3 sg. túnă

Relaționale

TUNÁ vb. 1. (Ban.) a durăi, a urla. (Plouă, fulgeră și ~.) 2. v. bubui.

TUNÁ vb. v. detuna, trăsni.

Intrare: tunări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tunări
  • tunărire
  • tunărit
  • tunăritu‑
  • tunărind
  • tunărindu‑
singular plural
  • tunărește
  • tunăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tunăresc
(să)
  • tunăresc
  • tunăream
  • tunării
  • tunărisem
a II-a (tu)
  • tunărești
(să)
  • tunărești
  • tunăreai
  • tunăriși
  • tunăriseși
a III-a (el, ea)
  • tunărește
(să)
  • tunărească
  • tunărea
  • tunări
  • tunărise
plural I (noi)
  • tunărim
(să)
  • tunărim
  • tunăream
  • tunărirăm
  • tunăriserăm
  • tunărisem
a II-a (voi)
  • tunăriți
(să)
  • tunăriți
  • tunăreați
  • tunărirăți
  • tunăriserăți
  • tunăriseți
a III-a (ei, ele)
  • tunăresc
(să)
  • tunărească
  • tunăreau
  • tunări
  • tunăriseră
Intrare: tunare
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tunare
  • tunarea
plural
  • tunări
  • tunările
genitiv-dativ singular
  • tunări
  • tunării
plural
  • tunări
  • tunărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tunări, tunărescverb

etimologie:
  • tunar DLRM

tuna, tunverb

  • 1. intranzitiv impersonal A se produce un tunet; a se auzi tunetul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dintr-un nor depărtat s-auzi tunînd. VLAHUȚĂ, O. A. 368. DLRLC
    • format_quote Să închid fereastra... curînd a să tune. NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
    • format_quote Dacă tună după Simion Stîlpnicul, e semn de toamnă lungă. ȘEZ. I 128. DLRLC
    • format_quote Năvalnic afară bate vînt. De-al fulgerelor vuiet văzduhurile tună. COȘBUC, P. I 141. DLRLC
    • format_quote Cerul tună, apa saltă clocotind. ALECSANDRI, P. A. 106. DLRLC
    • format_quote De-ar veni luna lui mai Să-mi aud cerul tunînd, Să văd norii fulgerînd. ANT. LIT. POP. I 72. DLRLC
    • chat_bubble A tunat și i-a adunat, se spune despre oamenii care se întovărășesc având aceleași defecte. DLRLC
      • format_quote Moș Vasile era un cărpănos ș-un pui de zgîrie-brînză ca și mătușa Mărioara. Vorba ceea: «au tunat și i-au adunat». CREANGĂ, A. 50. DLRLC
  • 2. tranzitiv impersonal regional (În imprecații) A lovi pe cineva trăsnetul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: trăsni
    • format_quote Vai, tuna-te-ar, lume rea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Tună, doamne, și trăsnește Tună-n cine despărțește Dulcea dragoste-nfocată. ALECSANDRI, P. P. 22. DLRLC
    • format_quote intranzitiv figurat Poetul... să fulgere păcatul... Să tune-n mișelii. CONTEMPORANUL, I 205. DLRLC
    • format_quote intranzitiv figurat Blăstemul țării tunînd să cadă Pe capul vostru nelegiuit. ALECSANDRI, P. II 120. DLRLC
  • 3. intranzitiv unipersonal Bubui, vui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bubui vui
    • format_quote Barnarul închis în canal de scînduri freamătă sub picioarele mele, fierbe, se zbate, tună. SADOVEANU, O. VIII 241. DLRLC
    • format_quote Stîncă... Ce din vîrf de munte saltă, Tună, se rostogolește. ALECSANDRI, P. II 15. DLRLC
    • 3.1. (Despre glas, cuvinte) A răsuna puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: răsuna
      • format_quote Acesta e! tună glasul directorului, punctînd încheierea cu un pumn în birou. C. PETRESCU, C. V. 133. DLRLC
      • format_quote Ca-ntr-un fund dogit de clopot tună-n gura lor cuvîntul, Și pe unde calcă dînșii se cutremură pămîntul. IOSIF, P. 63. DLRLC
      • format_quote impersonal Și fuge el tot înainte și în urma lui tună: hoțule-i, nătărăule-i! CONTEMPORANUL, III 700. DLRLC
      • 3.1.1. (Despre oameni) A vorbi cu glasul ridicat. DEX '09
        sinonime: striga
        • chat_bubble A tuna și a fulgera = a fi foarte furios, a face scandal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. intranzitiv învechit A trage cu tunul sau cu alte arme de foc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vine Din pistoale dînd Și din puști tunînd. SEVASTOS, N. 114. DLRLC
    • format_quote Urcînd douăsprezece tunuri mari într-un deal înalt, le îndreptă spre armia noastră și începu a tuna asupră-i. BĂLCESCU, O. II 87. DLRLC
etimologie:

tuna, tunverb

  • 1. intranzitiv regional A intra, a pătrunde undeva pe neașteptate (și cu mult zgomot); a da buzna. DLRLC
    • format_quote Lasă ușa descuiată Să mai tun și eu vodată. MAT. FOLK. 1010. DLRLC
    • format_quote Tun în casă, focu-i stins, ies afară, lemne nu-s. ȘEZ. XII 153. DLRLC
    • format_quote Turcu-n casă că tuna Și vin roșu aducea, O ploschiță De-o vedriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. DLRLC
    • format_quote (În imprecații) Tune dracu-n pielea lor! CĂLINESCU, E. O. I 108. DLRLC
    • chat_bubble A-i tuna cuiva ceva în minte (sau în cap) = a-i trece cuiva prin minte o idee neașteptată. DLRLC
    • chat_bubble A tuna în groapă = muri. DLRLC
      sinonime: muri
      • format_quote Să n-ai parte d-altă fată, Pînă n-oi tuna în groapă. HODOȘ, P. P. 133. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „tunări

Visit YouGlish.com