2 intrări
12 definiții
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (2)
- relaționale (2)
- jargon (1)
Explicative DEX
NOBILITÁTE s. f. (Înv.) 1. Noblețe (1). 2. Noblețe (3). – Din lat. nobilitas, -atis.
nobilitate sf [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 66 / V: (înv) ~blătate / Pl: ~tăți / E: lat nobilitas, -atis] (Înv) 1 Nobilime (1). 2-4 Noblețe (2-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOBILITÁTE, nobilități,[1] s. f. (Înv.) 1. Noblețe (1). 2. Noblețe (3). – Din lat. nobilitas, -atis.
- Indicarea existenței pluralului pare neadecvată. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
NOBILITÁTE s. f. (Învechit) Noblețe (1). Catîrul ce-și laudă nobilitatea. ALEXANDRESCU, M. 291. Vulpea și crocodilul au început a se prici pentru nobilitate care va fi mai de bun neam. ȚICHINDEAL, F. 69.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOBILITÁTE s.f. (Liv.) Clasa nobililor; nobilime. [Cf. it. nobilitate, germ. Nobilität].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nobilitat, ~ă a [At: VASICI, M. I, 188/21 / Pl: ~ați, ~e / E: nobilita2] (Înv) 1 (D. substanțe, materiale etc.) Îmbunătățit calitativ Si: înnobilat. 2 (D. oameni) Care a primit un titlu de nobil (1) Si: înnobilat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
noblătate sf vz nobilitate
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
nobilitáte (înv.) s. f., g.-d. art. nobilitắții
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nobilitáte s. f., g.-d. art. nobilității; pl. nobilități
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
NOBILITÁTE s. v. aristocrație, nobilime, noblețe.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nobilitate s. v. ARISTOCRAȚIE. NOBILIME. NOBLEȚE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
nobilitát, -ă, adj. (înv.) 1. îmbunătățit calitativ, perfecționat, înnobilat. 2. care a primit un titlu de nobil; înnobilat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
nobilitatesubstantiv feminin
-
- Catîrul ce-și laudă nobilitatea. ALEXANDRESCU, M. 291. DLRLC
- Vulpea și crocodilul au început a se prici pentru nobilitate care va fi mai de bun neam. ȚICHINDEAL, F. 69. DLRLC
-
- 2. Clasa nobililor. DNsinonime: aristocrație nobilime
etimologie:
- nobilitas, -atis DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.