opțiuni
  • info

12 definiții pentru îndestul

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDESTÚL, -Ă, îndestui, -le, adj. (Înv.) Destul. ♦ (Adverbial) Cât trebuie, cât se cuvine; de ajuns. – În + destul.

îndestul, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: în- + destul] (Înv) 1 a Destul. 2 av Cât trebuie. 3 av De ajuns.

ÎNDESTÚL, -Ă, îndestuli, -le, adj. (Înv.) Destul. ♦ (Adverbial) Cât trebuie, cât se cuvine; de ajuns. – În + destul.

ÎNDESTÚL1 adv. Atît cît trebuie, atît cît se cuvine; de ajuns, suficient; destul1. Turburat, nu găsea cuvintele cu care să-mi mulțumească îndestul. C. PETRESCU, S. 136. Intrai îndestul de uimit într-un salon. NEGRUZZI, S. I 68. Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită? RUSSO, S. 125.

ÎNDESTÚL2, -Ă, îndestuli, -e, adj. Care este în cantitate suficientă, p. ext. în cantitate sau în număr mare; mult, destul2. Cumetre îndestule te-așteaptă însă-n drum... cu dînsele la ceartă apucă-te. MACEDONSKI, O. II 163. Nu tăgăduiești cu îndestulă siguranță. NEGRUZZI, S. III 450. Semne de frăție, dovadă de iubire Le-a dat ea îndestulă. ALEXANDRESCU, M. 28. Au fost îndestule necazurile ce-am tras. CONACHI, P. 180.

ÎNDESTÚL ~ă (~i, ~e) și adverbial v. DESTUL. /în + destul

îndestul adv. de ajuns: nu ești îndestul de chinuită? BĂLC. [V. destul].

îndestúl adv. Rar. Destul, de ajuns. – S’ar putea scrie și în destul.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!îndestúl (înv.) adj. m., pl. îndestúi; f. îndestúlă, pl. îndestúle

îndestúl adj. m., pl. îndestúli; f. sg. îndestúlă, pl. îndestúle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDESTÚL adv. v. destul, îndeajuns, suficient.

îndestul adv. v. DESTUL. ÎNDEAJUNS. SUFICIENT.

Intrare: îndestul
îndestul1 (pl.m. -ui) adjectiv
adjectiv (A9)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndestul
  • ‑ndestul
  • îndestulul
  • îndestulu‑
  • ‑ndestulul
  • ‑ndestulu‑
  • îndestulă
  • ‑ndestulă
  • îndestula
  • ‑ndestula
plural
  • îndestui
  • ‑ndestui
  • îndestuii
  • ‑ndestuii
  • îndestule
  • ‑ndestule
  • îndestulele
  • ‑ndestulele
genitiv-dativ singular
  • îndestul
  • ‑ndestul
  • îndestulului
  • ‑ndestulului
  • îndestule
  • ‑ndestule
  • îndestulei
  • ‑ndestulei
plural
  • îndestui
  • ‑ndestui
  • îndestuilor
  • ‑ndestuilor
  • îndestule
  • ‑ndestule
  • îndestulelor
  • ‑ndestulelor
vocativ singular — —
plural — —
îndestul2 (pl.m. -uli) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndestul
  • ‑ndestul
  • îndestulul
  • îndestulu‑
  • ‑ndestulul
  • ‑ndestulu‑
  • îndestulă
  • ‑ndestulă
  • îndestula
  • ‑ndestula
plural
  • îndestuli
  • ‑ndestuli
  • îndestulii
  • ‑ndestulii
  • îndestule
  • ‑ndestule
  • îndestulele
  • ‑ndestulele
genitiv-dativ singular
  • îndestul
  • ‑ndestul
  • îndestulului
  • ‑ndestulului
  • îndestule
  • ‑ndestule
  • îndestulei
  • ‑ndestulei
plural
  • îndestuli
  • ‑ndestuli
  • îndestulilor
  • ‑ndestulilor
  • îndestule
  • ‑ndestule
  • îndestulelor
  • ‑ndestulelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndestul, îndestulăadjectiv

  • 1. învechit Care este în cantitate suficientă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: destul mult
    • format_quote Cumetre îndestule te-așteaptă însă-n drum... cu dînsele la ceartă apucă-te. MACEDONSKI, O. II 163. DLRLC
    • format_quote Nu tăgăduiești cu îndestulă siguranță. NEGRUZZI, S. III 450. DLRLC
    • format_quote Semne de frăție, dovadă de iubire Le-a dat ea îndestulă. ALEXANDRESCU, M. 28. DLRLC
    • format_quote Au fost îndestule necazurile ce-am tras. CONACHI, P. 180. DLRLC
    • 1.1. (și) adverbial Cât trebuie, cât se cuvine; de ajuns. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: destul suficient îndeajuns
      • format_quote Turburat, nu găsea cuvintele cu care să-mi mulțumească îndestul. C. PETRESCU, S. 136. DLRLC
      • format_quote Intrai îndestul de uimit într-un salon. NEGRUZZI, S. I 68. DLRLC
      • format_quote Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită? RUSSO, S. 125. DLRLC
etimologie:
  • În + destul DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.