13 definiții pentru încovriga
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCOVRIGÁ, încovríg, vb. I. Refl. și tranz. A (se) răsuci, a (se) îndoi ca un covrig; a (se) încolăci; a (se) ghemui. – În + covrig.
ÎNCOVRIGÁ, încovríg, vb. I. Refl. și tranz. A (se) răsuci, a (se) îndoi ca un covrig; a (se) încolăci; a (se) ghemui. – În + covrig.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încovriga vtr [At: PANN, P. V. III, 36/22 / V: (cscj) ~gi / Pzi: încovrig / E: în- + covrig] 1-2 A (se) îndoi în formă de covrig Si: a se încolăci (1-2). 3-4 A (se) răsuci. 5-6 A (se) ghemui. 7-8 (Fig; d. o situație, o explicație etc.) A (se) complica.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCOVRIGÁ, încovríg, vb. I. Refl. A se îndoi în formă de covrig, a se încolăci; a se ghemui. Peste rîpă se-ncovrigă O bucată de verigă, O omidă cenușie. CORBEA, A. 10. ◊ Tranz. Pisica intră miorlăind... încovrigîndu- și coada. VLAHUȚĂ, O. A. III 174.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNCOVRIGÁ încovríg tranz. A face să se încovrige; a încolăci. [Sil. -co-vri-] /în + covrig
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNCOVRIGÁ mă încovríg intranz. 1) A se strânge în formă de covrig; a se încolăci. 2) A căpăta formă de covrig; a deveni asemănător cu un covrig. Câinele își încovrigă coada. /în + covrig
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încovrigá v. a se încolăci: se încovrigă de copaciu și se urcă ISP. [V. covrig].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
covríg [At: BIBLIA (1688), 224/1 / Pl: ~igi / E: bg, vsl ковригь] 1 sm Produs alimentar în formă de inel, uneori răsucit, preparat din făină de grâu și presărat cu sare, mac, susan, chimen Si: colac. 2 sm (Pop; Îlav) Când umblau câinii cu ~igi în coadă În vremuri de belșug. 3 (Îal) Niciodată. 4 sm (Îvp; îe) A ajunge sau a ieși, a scoate, a rămâne la ~igi A ajunge foarte sărac. 5 sm (Îe) A se face ~ A se încovoia ca un covrig (1) din cauza frigului, a durerii etc. 6 sm Nod marinăresc. 7 av Încârligat. 8 av În formă de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) covríg și înc-, a -á v. tr. (d. covrig 1). Strîng în formă de covrig, încolăcesc. V. refl. Mă strîng, mă ghemuĭesc, mă zgrebulesc (de frig). – Și -gésc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încovríg, V. covrig 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încovrigá (a ~) (-co-vri-) vb., ind. prez. 3 încovrígă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încovrigá vb. (sil. -vri-), ind. prez. 1 sg. încovríg, 3 sg. și pl. încovrígă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCOVRIGÁ vb. 1. a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) îndoi, (reg.) a se încârjoia. (Câinele își ~ coada.) 2. v. încolăci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCOVRIGA vb. 1. a (se) încîrliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) îndoi, (reg.) a se încîrjoia. (Cîinele își ~ coada.) 2. a (se) ghemui, a (se) încîrliga, a (se) încolăci, a (se) înfășura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) încolătăci, (înv.) a (se) învălui. (S-a ~ în jurul...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: în-co-vri-ga
verb (VT13) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
încovriga, încovrigverb
- 1. A (se) răsuci, a (se) îndoi ca un covrig; a (se) încolăci; a (se) ghemui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Peste rîpă se-ncovrigă O bucată de verigă, O omidă cenușie. CORBEA, A. 10. DLRLC
- Pisica intră miorlăind... încovrigîndu- și coada. VLAHUȚĂ, O. A. III 174. DLRLC
-
etimologie:
- În + covrig DEX '98 DEX '09