ZAVEÁZA zaveze s. f. (Inv.) 1. Perdea. 2. Covor care se pune pe perete; scoartza [Pl. shi: zavezi] Din sl. zavĕsa.

zaveaza sf [At: CORESI EV. 36 / V: (rar) zavaz sn (inv) ~vasa zacheza zaveasa zaveza (reg) ~ada ~zda zaveazda ~vada ~vasta ~vastra ~vatra zavatra ~voada zaveada zaveza savada azavada / Pl: ~ezi ~eze / E: vsl завеаза] 1 (Inv) Draperie (la usha bisericilor). 2 (Inv; pex) Perdea. 3 (Reg) Covor care se pune pe perete Si: scoartza. 4 (Reg; if zavada) Fota (3). 5 (Rar; csnp; if zavaz) „Haina femeiasca”. 6 (Rar; csnp; if zavaz) Fatza de la haina. 7 (Ivp) Gard din trestie legata pe pari orizontali construit la stana sau pe camp pentru a servi drept adapost contra vantului. 8 (Reg) Adapost (1) (pe camp). 9 (Reg; if zavatra) Loc unde se aduna seara lucratorii din padure. 10 (Reg) Coliba a ciobanului la stana. 11 (Reg; if zavoada) Agatzatoare in care ciobanii pun hainele shi rufele la uscat Si: (reg) zavodar¹ (2) zavor (4).

zaveaza s.f. 1 (inv.) Perdea. 2 (reg.) Covor care se pune pe perete; scoartza. 3 (inv. pop.) Aparatoare (la stina sau la cimp) contra vintului. 4 (reg.) Coliba a ciobanului la stina. 5 (reg.; in forma zavoada) Agatzatoare in care ciobanii pun hainele shi rufele la uscat. • pl. eze. shi (reg.) zavasa zavasta zaveazda zavoada s.f. /<sl. veche завѣса.

ZAVEÁZA zaveze s. f. (Inv.) 1. Perdea. 2. Covor care se pune pe perete; scoartza. Din sl. zavĕsa.

ZAVEÁZA zaveze s. f. (Invechit shi regional) 1. Gard improvizat la cimp k adapost; perdea. Ambele vinatori de care avem aci a vorbi sint coprinse in doua cadre patrate inchipuind tzarcuri ingradite cu tar aci de care stau atirnate zaveze ori perdele spre a incinge tot ocolul unde se petrece vinatoarea. ODOBESCU S. III 109. Covor care se pune pe perete scoartza. (Atestat in forma zaveza) Peretzii sint acoperitzi cu zaveze shi impodobitzi jur imprejur cu fel de fel de case. SLAVICI N. I 96. Variante: zavéza zaváda (la CADE) s. f.

ZAVEÁZA zaveze s. f. (Inv.) 1. Perdea. 2. Covor care se pune pe perete; scoartza. Slav (v. sl. zavĕsa).

ZAVEÁZA ~éze f. inv. 1) Bucata de tzesatura care se pune la ferestre (uneori la ushi la paturi) drept podoaba pentru a impiedica patrunderea luminii sau pentru a ascunde ceva vederii; perdea. 2) Covor de lana care se pune pe perete; scoartza. /<sl. zavĕsa

savada sf vz zaveaza

zachéza sf vz zaveaza

zavátra sf vz zaveaza

zaveáda sf vz zaveaza

zaveása sf vz zaveaza

zavéza sf vz zaveaza

ZAVÉZA s. f. v. zaveaza.

ZAVÁDA s. f. v. zaveaza.

zavada f. adapost de iarna pentru vite: zavada se mai numeshte shi perdea. [Rus. ZAVIESA perdea: forma zavada e abstrasa. din pl. zavezi].

zaveáda shi eása V. zaveasa.

zaváda V. zaveasa.

zaveása shi za f. pl. ese (vsl. bg. rus. zavĭesa perdea). L. V. Perdea draperie (la usha bisericiĭ). Azĭ. Vest (zaveza pl. e). Scoartza tzol covor (de atirnat pe parete). SHi zavasta astra pl. este estre. La Od. zaveazda pl. ezde perdea cortina. SHi zaveada shi zavada pl. ezĭ (k gramadagramezĭ). Perdea (adapost) de vite. La zavada (NPl. Ceaur 126) la adapost. V. dvera.

zaveáza (inv.) s. f. g.d. art. zavézei / zavézii; pl. zavéze / zavézi

zaveáza s. f. g.d. art. zavézei; pl. zavéze

ZAVEÁSA s. v. perdea.

zaveasa s. v. PERDEA.

ZAVEÁSA zavése s. f. (Var.) Zaveaza.

ZAVÁDA s. f. Stana tarla. (cf. zaveaza)

ZAVÁSTRA s. f. (Var.) Zaveaza.

zaveása (ése) s. f. 1. Perdea. 2. Covor scoartza. Var. zaveasa zaveada zaveaza zavastra. Sl. zavĕsa (Miklosich Slaw. Elem. 23; Cihac II 470). Var. zavada zavat se folosesc cu sensul de „tzarc ocol” cf. pentru semantism perdea. Der. zavadar s. n. (birna de sprijin al vetrelor de la stina).

ZAVEÁSA zavése s. f. (Var.) Zaveaza.

zaveáza zavéze s.f. (inv. shi reg.) 1. perdea. 2. covor care se pune pe perete; scoartza.