toarce [At: PSALT. 12 / Pzi: torc / E: ml torquere] 1 vr (Inv) Ashi schimba directzia de mers Si: a se intoarce. 2 vt A rasuci cu mana shi cu ajutorul fusului fibrele (de lana de canepa etc.) trase din caier pentrua obtzine fire care pot fi tzesute tricotate etc. 3 vt A forma fibre textile cu ajutoml unor mashini speciale Si: a fila. 4 vt (Reg; ie) A ~ in furca Ashi cashtiga existentza torcand pentru altzii. 5 vt (Reg; iae) A munci din greu. 6 vt (Reg; ie) Ashi ~ pe limba A se gandi inainte de a vorbi. 7 vt (Reg; ie) A nui ~ (cuiva) (mama sau mamasa) pe limba Se spune despre cineva care vorbeshte cu ushurintza. 8 vt (Reg; iae) Se spune despre cineva care riposteaza deschis shi curajos. 9 vt (Reg; ie) A da (cuiva) caier de tors A da (cuiva) de lucru. 10 vt (Reg; ie) Nam tors pe el (sau pe ei etc.) sau k noi fi tors pe el Se spune pentru a arata lipsa de interes in legatura cu ceva pentru care nu sa muncit sau nu sa cheltuit. 11 vi (D. pisici) A produce un sunet continuu asemanator cu sfaraitul fusului. 12 vi (Arg; ie) A ~ pisicii A divulga un secret. 13 vi (Pfm; pan; d. oameni) A sforai.

TOÁRCE torc vb. III. Intranz. 1. A trage fire dintrun caier shi a le rasuci (cu mina shi cu ajutorul fusului) pentru a obtzine fire care pot fi tzesute; a prelucra cu ajutorul unor mashini speciale fibre textile pentru razboaie mecanice. Privesc pe furish la Oana care toarce shamesteca fuioarele de in cu cele de lina. DELAVRANCEA O. II 126. Cu tine doua fete stau SHi torc in rind cu tine. COSHBUC P. I 192. La Humuleshti torc shi fetele shi baietzii. CREANGA A. 47. Linga prispa torcea o fata frumoasa. EMINESCU N. 8. ◊ Expr. (Familiar) Ashi toarce pe limba = a se gindi inainte de a vorbi. Deacunainte satzi torci pe limba cind i deschide gura k sa vorbeshti cu mine auzi tu? ALECSANDRI T. 921. Nu ia tors (mamasa) pe limba se spune despre cineva care vorbeshte cu ushurintza shi fara menajamente. ◊ Tranz. Femeile mai toarsera citeva caiere pina la cintatul cocoshilor de miezul noptzii. SANDUALDEA U. P. 212. Torcea torcea fus dupa fus Din zori shi pinan seara. IOSIF PATR: 9. Taci cu mama Lurca k tzia cumpara mama o furca sa torci un fuior. ALECSANDRI T. I 384. El matasa o torcea Lunga funieo facea. id. P. P. 142. (Figurat sau in contexte figurate) SHia tors argintul luna in mii shi mii de raze. MACEDONSKI O. I 116. Catre asfintzitul zilei obosit acas’mantorc Inco noapte fara tihna firul gindului sa torc. DEMETRESCU O. 42. Drept preot toarceun greier un gind fin shi obscur. EMINESCU O. I 69. (Refl.) Cu degetelei vintul loveshte in fereshti Se toarcen gindumi firul duioaselor poveshti. EMINESCU O. I 107. ◊ Refl. pas. Sa vada de putea sa se toarca... k inul. DRAGHICI R. 52. Din ochi lacrimi nu mai stoarce K ce zboara nu sentoarce Firul rupt nu se mai toarce. ALECSANDRI P. P. 283. 2. (Despre pisici) A produce un sunet continuu asemanator cu sfiriitul fusului. Ilinca mingiia un pisoi care torcea sho tot imboldea cu capul. VLAHUTZA O. A. II 45. Cind shedeau casnicii la lucru iarna... cotoiul sta linga dinshii shi torcea. ISPIRESCU L. 285. In cotlon torcea motanul pieptanindushi o ureche. EMINESCU O. I 84. Dinaintea gurei de la soba se incovoia o mitza alba care torcea de multzamire. ALECSANDRI O. P. 95. ◊ (Prin analogie) Motorul porni. Se duse indarat la tzeava de eshapament shil asculta cum toarce puternic shi linishtit. DUMITRIU V. L. 127. Forme gramaticale: perf. s. torsei part. tors.

A TOÁRCE torc 1. tranz. (fibre) A transforma in fire (cu ajutorul fusului). ◊ Ashi ~ pe limba a se gandi bine inainte de a vorbi. 2. intranz. (despre pisici) A scoate un sforait ushor shi prelung asemanator cu sfaraitul fusului. /<lat. torquere

toarce v. 1. a preface lana canepa etc. in fire subtziri; 2. fig. a. infira: se toarce ’n gandumi firul duioaselor poveshti EM. cu gand gingash toarce visuri blande de noroc AL.; 3. a sforai incet vorbind de pisici (imitand sunetul fusului la tors). [Lat. TORQUERE a suci a intoarce: romaneshte cu sensul restrans («a intoarce cu fusul») dar acceptziunea generala a conservat’o compusul intoarce].

torc tors a toarce (lat. tõrquére tortum shi torsum a toarce a intoarce: it. tórquere pv. torser fr. tordre cat. sp. pg. torcer. Toarce sa toarca (V. tort). Vechĭ. Intorc. Azĭ. Rasucesc lina (cinepa inu) din kĭer k sa se prefaca in fir shi sa se invirteasca pe fus. V. intr. Sforaĭ (k fusu cind se’nvirteshte) vorbind de o pisica cind o mingiĭ shi e multzumita.

toárce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. torc imperf. 3 sg. torceá perf. s. 1 sg. torséi 1 pl. toárseram; conj. prez. 3 sa toárca; part. tors

toárce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. torc imperf. 3 sg. torceá perf. s. 1 sg. torséi 1 pl. toárseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. toárca; part. tors

torc torsei 1 aor.

TOÁRCE vb. (TEXT.) a fila. (A ~ lana.)

TOÁRCE vb. v. inapoia intoarce reveni veni.

TOARCE vb. (TEXT.) a fila. (A ~ lina.)

toarce vb. v. INAPOIA. INTOARCE. REVENI. VENI.

toárce (orc órs) vb. 1. (Inv.) A vira a schimba directzia. 2. A fila lina. 3. (Despre pisici) A scoate un sunet continuu. Mr. torcu torshu toarsa toarcere; megl. torcu torsh tors toarciri; istr. torcu tors. Lat. tǒrquĕre prin intermediul unei var. vulgare *tǒrquĕre (Pushcariu 1747; REW 8798) cf. it. torcere (logud. torkere) prov. torser fr. tordre cat. sp. port. torcer. Der. torcator s. m. (filator); torcatoare s. f. (femeie care toarce); tors adj. (filat); tors adj. (filat); tors s. n. (actziunea de a toarce; tort); tort s. n. (fire toarse) din lat. tōrtus (REW 8809) cf. it. port. torto prov. tort sp. tuerto; tortel (var. turtel tortzel) s. m. (catina initza Cuscuta); tortotzel (var. intortzel) s. m. (tortzel); intoarce vb. (a suci a rasuci; a schimba directzia; a face pe cineva sashi schimbe parerea; a abate a conduce; a schimba a modifica a altera; a reda a inapoia; a restitui a trimite inapoi a recupera a despagubi; a converti; a castra a jugani; a da o alta fatza unei haine uzate; refl. a se indrepta catre a se adresa; refl. a se inapoia; refl. a da rest) din lat. intǒrquĕre (Pushcariu 888) sau din toarce cu pref. in; intorcator s. n. (tindeche la razboiul tzaranesc); intorcatura s. f. (inv. rascoala razvratire; Trans. prima vizita a tinerilor insuratzei la parintzii unuia dintre ei); intors adj. (inapoiat rasucit; rasturnat; strimb; castrat; intzarcat; se spune shi despre alimente care prisosesc la intoarcerea dintro calatorie shi care nu se maninca); intors s. n. (inapoiere; descintec care pretinde a inlatura efectele unui blestem sau ale unui ghinion); intorsatura s. f. (cotitura; sucire; ocolire invirtire; schimb modificare alt aspect); intorsura s. f. (schimb; plug); toarta s. f. (miner) de la tort probabil pornind de la minere de fibra sau sfoara rasucita cf. calabr. torta „legatura de fir intre jug shi oishtea plugului” sicil. tòrta „batatura”; rastoarce vb. (a restitui a inapoia; a rascumpara).

a toarce pisicii expr. a divulga un secret.