opțiuni
  • info

9 definiții pentru tinerel (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui tânăr. – Tânăr + suf. -el.

tinerel, ~ea [At: COD. VOR. 145 / V: (reg) tânăr~, tâne~, (înv) tinir~ / Pl: ~ei, ~ele / E: tânăr + -el] 1-2 smf (Șhp) Tânăr (1) (preadolescent) Si: (reg) tânăruc (1-2), tânăruț (1-2), tinerior (1-2). 3-12 a (Șhp) (Foarte) tânăr (2, 8-11) Si: tânăruc (3-4), tânăruț (3-4), tinerior (3-4). 13-14 smf (Îljv) De ~ De tânăr (3-4). 15 smf (Înv) Copil1 (3). 16 sms (Reg) Mire.

TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv ai lui tânăr. – Tânăr + suf. -el.

TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -le, adj. (Cu nuanță afectivă) Diminutiv al lui tînăr. Se simțea că nu-i tinerel feciorul. AGÎRBICEANU, S. P. 17. Bate-n casă șase ceasul, Cînd s-oprește-n tindă pasul: Lîngă fata tinerea, Mă-sa vine. COȘBUC, P. II 210. Mi-aș lua și eu una tinerică și macar trei zile să trăiesc în ticnă cu dînsa, cum știu eu și apoi să mor. CREANGĂ, P. 122. Că am mîndră tinerea, Tinerea și gingășea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 20. ◊ Loc. adv. De tinerel = de tînăr. Arză-te focul, năcaz, Că de tinerel te-am tras. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223. ◊ (Substantivat) Bedros era un tinerel voinic și frumos. DUMITRIU, N. 267. Cucoana Marieta, măcar că-i bătrînă, dar cam face pe tinerica. HOGAȘ, H. 87. Numai unul din ei, căpitanul, un tinerel fără musteață, nu știu cum dracul face și-mi iese înainte. ALECSANDRI, T. II 22.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!tinerel adj. m., s. m., pl. tinerei; adj. f., s. f. tinerică, pl. tinerele

tinerél adj. m., s. m., pl. tineréi; adj. f., s. f. tinerícă/tinereá, pl. tineréle, art. tinerélele

tinerél adj. m., s. m., pl. tineréi; f. sg. tinerícă/tinereá, pl. tineréle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TINERÉL adj., s. (reg.) tinerior, tânăruc, tânăruț. (Cine e ~ul acela?)

TINEREL adj., s. (reg.) tinerior, tînăruc, tînăruț. (Cine e ~ul acela?)

Intrare: tinerel (adj.)
tinerel1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tinerel
  • tinerelul
  • tinerelu‑
  • tinerea
  • tinerică
  • tinereaua
  • tinerica
plural
  • tinerei
  • tinereii
  • tinerele
  • tinerelele
genitiv-dativ singular
  • tinerel
  • tinerelului
  • tinerele
  • tinerelei
plural
  • tinerei
  • tinereilor
  • tinerele
  • tinerelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tinerel, tinereisubstantiv masculin
tinerică, tinerele / tinerea, tinerelesubstantiv feminin
tinerel, tinereaadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui tânăr. DEX '09 DLRLC
    sinonime: tinerior tânăruc tânăruț
    • format_quote Se simțea că nu-i tinerel feciorul. AGÎRBICEANU, S. P. 17. DLRLC
    • format_quote Bate-n casă șase ceasul, Cînd s-oprește-n tindă pasul: Lîngă fata tinerea, Mă-sa vine. COȘBUC, P. II 210. DLRLC
    • format_quote Mi-aș lua și eu una tinerică și macar trei zile să trăiesc în ticnă cu dînsa, cum știu eu și apoi să mor. CREANGĂ, P. 122. DLRLC
    • format_quote Că am mîndră tinerea, Tinerea și gingășea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 20. DLRLC
    • format_quote Bedros era un tinerel voinic și frumos. DUMITRIU, N. 267. DLRLC
    • format_quote Cucoana Marieta, măcar că-i bătrînă, dar cam face pe tinerica. HOGAȘ, H. 87. DLRLC
    • format_quote Numai unul din ei, căpitanul, un tinerel fără musteață, nu știu cum dracul face și-mi iese înainte. ALECSANDRI, T. II 22. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială De tinerel = de tânăr. DLRLC
      • format_quote Arză-te focul, năcaz, Că de tinerel te-am tras. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223. DLRLC
etimologie:
  • Tânăr + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.