opțiuni
  • info

27 de definiții pentru terfelog

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERFELÓG, terfeloage, s. n. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). [Var.: terfeloágă s. f.] – Terfeli + suf. -og.

TERFELÓG, terfeloage, s. n. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). [Var.: terfeloágă s. f.] – Terfeli + suf. -og.

terfelog [At: (a. 1714) IORGA, S. D. VI, 151 / V: (reg) tărfăl~, târfăl~, trifăl~, țer~ sn, tărfăloagă, târfăloagă, târfloagă, târloagă, ~făloagă, ~oagă sf / Pl: ~oage sn, ~ogi sm / E: terfeli + -og cf slv трефелои, трефолои „minei de sărbători”] 1 sn (Înv) Document (2) (vechi și rupt). 2 sn (Înv) Registru. 3 sn (Reg; lpl) Carte (16) (veche și ruptă). 4 sm (Reg; șîf terfeloagă, târfăloagă) Obiect (de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) stricat, vechi, rupt Si: ruptură, vechitură. 5 sm (Reg; fîg) Om de nimic. 6 sm (Reg; fig) Om bătrân. 7 sf (Reg; fig; îf târfăloagă, terfeloagă) Femeie de moravuri ușoare Si: târfă1 (2).

TERFELÓG, terfeloage, s. n. 1. Registru, catastif, condică. Scriau la terfelogul logofeției atîtea cărături de la pădure. SADOVEANU, N. F. 9. 2. (Mai ales la pl.) Termen de dispreț pentru cărți, acte, documente vechi, rupte; hîrțoage. Mamă, ia mai dă-mi, rogu-te, cărțile mele oleacă. – Ci lasă-le încolo de terfeloage, măi băiete. C. PETRESCU, R. DR. 29. Voi căta pintre terfeloagele mele copia corespondenții ce au ținut la 1858 pentru apărarea titlului de Principatele Unite. ALECSANDRI, S. 250. – Variante: tîrfălóg (CAMILAR, N. II 269), tărfălog (NEGRUZZI, S. I 185) s. n., terfeloágă (PAS, Z. I 20, ALECSANDRI, T. 100) s. f.

terfelog n. 1. registru provizoriu; 2. pl. acte, cărți vechi. [Tras din terfelì].

terfelóg, V. taftalog.

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog.

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog.

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog.

taftalog sn [At: CREANGĂ, A. 134 / V: (înv) ~laghion, tavtalaghion, traf~, traftol~, troftol~ sn, (reg) trăftăloagă sf / Pl: ~oage / E: ngr ταὐτολόγος „care repetă același lucru”] (Îvp) Carte mare și groasă.

tărfălog sn vz terfelog

târfălog sn vz terfelog

terfeloagă sf vz terfelog

țerfelog sn vz terfelog

TĂRFĂLÓG s. n. v. terfelog.

TÎRFĂLÓG, -OÁGĂ[1] s. n. v. terfelog.

  1. Forma târfăloagă nu este susținută nici de indicarea genului, nici prin menționarea la intrarea principală. — gall

taftalóg, traftalóg și terfelóg n., pl. oage (ngr. taftalógos, care înșiră aceleașĭ lucrurĭ, infl. de terfelesc orĭ și de tefter. V. taŭtologie). Iron. Carte saŭ condică voluminoasă și unsuroasă, chitan, hîrțoagă. – Și tîrfălóg și terfeloagă.

tîrfălóg, V. taftalog.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

terfelóg s. n., pl. terfeloáge

terfelóg s. n., pl. terfeloáge

!terfeloagă (carte veche etc.) s. f., g.-d. art. terfeloagei; pl. terfeloage

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TERFELÓG s. hârțoagă.

TERFELÓG s. v. catastif, condică, registru.

TERFELOG s. hîrțoagă.

terfelog s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.

TĂRFĂLÓG s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.

TERFELOÁGĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.

tărfălog s. v. CIURLAN. SALCICORN. SĂRICICĂ.

terfeloagă s. v. COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

terfeloagă, terfeloage s. f. prostituată

Intrare: terfelog
substantiv neutru (N21)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terfelog
  • terfelogul
  • terfelogu‑
plural
  • terfeloage
  • terfeloagele
genitiv-dativ singular
  • terfelog
  • terfelogului
plural
  • terfeloage
  • terfeloagelor
vocativ singular —
plural —
târfălog substantiv neutru
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târfălog
  • târfălogul
plural
  • târfăloage
  • târfăloagele
genitiv-dativ singular
  • târfălog
  • târfălogului
plural
  • târfăloage
  • târfăloagelor
vocativ singular —
plural —
terfeloagă substantiv feminin
substantiv feminin (F6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terfeloagă
  • terfeloaga
plural
  • terfeloage
  • terfeloagele
genitiv-dativ singular
  • terfeloage
  • terfeloagei
plural
  • terfeloage
  • terfeloagelor
vocativ singular —
plural —
țerfelog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tărfălog substantiv neutru
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărfălog
  • tărfălogul
  • tărfălogu‑
plural
  • tărfăloage
  • tărfăloagele
genitiv-dativ singular
  • tărfălog
  • tărfălogului
plural
  • tărfăloage
  • tărfăloagelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

terfelog, terfeloagesubstantiv neutru

  • 1. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: carte catastif condică registru
    • format_quote Scriau la terfelogul logofeției atîtea cărături de la pădure. SADOVEANU, N. F. 9. DLRLC
  • 2. mai ales la plural depreciativ Hârțoagă. DLRLC
    sinonime: hârțoagă
    • format_quote Mamă, ia mai dă-mi, rogu-te, cărțile mele oleacă. – Ci lasă-le încolo de terfeloage, măi băiete. C. PETRESCU, R. DR. 29. DLRLC
    • format_quote Voi căta pintre terfeloagele mele copia corespondenții ce au ținut la 1858 pentru apărarea titlului de Principatele Unite. ALECSANDRI, S. 250. DLRLC
etimologie:
  • Terfeli + sufix -og. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.