soclu sn [At: FM (1846) 71²/14 / V: (rar) tzo~ / Pl: ~ri / E: fr socle it zoccolo] 1 Partea inferioara de obicei ieshita in afara a unei cladiri a unui grilaj de fier etc. 2 Suport din marmura din piatra din beton etc. care sustzine o coloana o statuie un obiect ornamental etc. Si: piedestal postament. 3 Obiect care serveshte la sustzinerea unei piese a unui sistem tehnic etc. Si: baza postament suport. 4 (Teh) Parte componenta de contact a sigurantzelor unipolare cu filet shi a sigurantzelor tubulare. 5 (Teh) Parte constitutiva a becurilor care serveshte la fixarea acestora in dulie. 6 (Teh) Piesa din material izolant prin intermediul careia se fixeaza tuburile electronice de shasiul aparatelor la care sunt montate. 7 (Ggf; shis ~ continental) Zona a uscatului afundata sub apele marii pana la adancimea de circa 200 m. 8 (Ggf; is) ~ cristalin Patura granitica reprezentata prin roci metamorfice shi magmatice vechi acoperite de cele mai multe ori de depozitele sedimentare ale stratisferei.

SÓCLU socluri s. n. 1. Suport postament de piatra de marmura sau de beton care sustzine o coloana o statuie etc. In mijlocul pietzei deasupra soclului ghilotinii unde in vremea tzarismului erau executatzi revolutzionarii sau ashezat acum figurile a cinci muncitori puternici din bronz. SAHIA U.R.S.S. 27. Aveam incredere in oameni... shi in domnii de piatra shi de bronz de pe socluri. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. 290. Sfincshi pe socluri dealabastru ashezatzi pe doua rinduri... Sodihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. MACEDONSKI O. I 103. ♦ Partea de metal a unei lampi cu incandescentza care se fixeaza in dulie. ♦ Piesa prin intermediul careia se fixeaza tuburile electronice de shasiul aparatelor in care sint montate. 2. Partea de jos (de obicei ieshita in afara) a unei cladiri a unui grilaj de fier etc. V. temelie.

SÓCLU s.n. 1. Postament picior de sustzinere suport pentru o coloana o statuie etc. ♦ Soclu continental = zona a uscatului afundata cu panta lina sub apele marii pana la adancimea de circa 200 m. 2. Partea metalica a unui bec electric care se fixeaza in dulie. 3. Partea de jos a unei cladiri a unui grilaj etc. [< fr. socle cf. it. zoccolo].

SÓCLU s. n. 1. partea de jos a unei cladiri a unui grilaj etc. 2. suport postament care sustzine o coloana o statuie etc. ◊ soclu continental = zona a uscatului afundata cu panta lina sub apele marii pana la adancimea de circa 200 m. 3. partea metalica a unui bec electric care se fixeaza in dulie. (< fr. socle)

SÓCLU ~ri n. 1) Baza care se fixeaza o statuie sau alt obiect decorativ; piedestal; postament. 2) Baza a unui edificiu. 3) Parte de metal a unui bec electric care se inshurubeaza in dulie. [Sil. soclu] /<fr. socle

soclu n. piedestal de vas bust statua: soclu de marmora (= fr. socle).

*sóclu n. pl. urĭ. (fr. socle d. it. zóccolo a.i.). Suportu unuĭ vas uneĭ coloane uneĭ statuĭ sh. a. V. temelie piedestal.

tzochel^[1] sn vz soclu

tzoclu sn vz soclu

tzoglu^1[1] sn vz soclu

sóclu (soclu) s. n. art. sóclul; pl. sócluri

sóclu s. n. (sil. clu) art. sóclul; pl. sócluri

SÓCLU s. 1. piedestal postament. (~ al unui bust.) 2. baza postament suport. (Un laminor fixat pe un ~.) 3. (CONSTR.) (inv.) prag. (~ la un pod.)

SOCLU s. 1. piedestal postament. (~ al unui bust.) 2. baza postament suport. (Un laminor fixat pe un ~.) 3. (CONSTR.) (inv.) prag. (~ la un pod.)