SECERÁ secer vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cerealele paioase cu mashina de secerat sau cu secera pentru a aduna recolta. ♦ Fig. A ucide oameni sau animale dintrodata shi in numar mare. Lat. pop. sicilare.

secera [At: PSALT. HUR. 111^v/22 / V: (irg) sac~ (Pzi: (inv) sacerez) (inv) sacira / Pzi: secer / E: ml sicilare] 1 vtf (C. i. cereale paioase) A reteza de la baza tulpinii cu o mishcare de taiere executata manual cu secera sau mecanic cu seceratoarea. 2 vt (Rar) A dobori (1). 3 vt (Rar; pex) A recolta. 4 vt (Rar; pan; c. i. fiintze sau partzi ale corpului lor) A rani adanc cu un obiect taios. 5 vt (Fig; c. i. fiintze mai ales oameni sau viatza lor) A omori fulgerator (shi in numar mare). 6 vt (Pex) A nimici. 7 vr (Rar) A muri¹.

SECERÁ sécer vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cereale paioase cu mashina de secerat sau cu secera pentru a aduna recolta. ♦ Fig. A ucide oameni sau animale dintro data shi in numar mare. Din lat. pop. sicilare.

SECERÁ sécer vb. I. Tranz. (Mai ales cu privire la cereale) A reteza de la radacina cu secera sau cu o mashina speciala in vederea recoltarii. Daca natzi secerat griu nu cunoashtetzi pretzul piinii. STANCU D. 190. Crezi tu k vom putea noi singuri secera shi stringe atita amar de griu? CREANGA P. 155. Mindra secera secara. JARNÍKBIRSEANU D. 124. ◊ Absol. Aproape e copt griu'. Peste douatrei zile seceram. DEMETRIUS V. 100. Leam dat bani sa secere shi sa lucreze la arman. SADOVEANU M. C. 21. Seceram in lan iar plopii Linga riu sunau cintind. COSHBUC P. II 64. ◊ Fig. Unele partzi din infanterie erau inarmate cu coase cu care secerau... picioarele cailor inamici. HASDEU I. V. 77. ♦ Fig. A ucide oameni (in numar mare). Voinicii stringeau in mini paloshele porneau secerau dushmani in ciocniri aprige. SADOVEANU O. I 248. FatFrumos i gonea shii secera cu pala k pe buruienele cele rele. ISPIRESCU L. 157. ◊ Intranz. (Despre moarte flagele) Se arunca unde era primejdia mai mare unde secera moartea mai cumplit fara frica. REBREANU P. S. 90. [Holera] a inceput a secera prin Humuleshti in dreapta shin stinga de se auzea numai chiu shi vai in toate partzile. CREANGA A. 14. (Tranz.) Balcescu fu un adevarat istoric un adevarat uvrier shi artist al nostru; dar vai! moartea il secera tocmai atunce cind crisalida deveni fluture. HASDEU I. V. X. ♦ (Rar) A obtzine o recolta un secerish de... a recolta. Sami spui daca... pot nadajdui sa secer grine coapte shi plinen spic? COSHBUC P. II 119. ◊ Fig. K marmura de rece SHi de alba tzieste fatza... Nici o inima nu seceri. VACARESCU P. 130.

A SECERÁ sécer tranz. 1) (cereale paioase iarba etc.) A reteza de la radacina (cu secera cu cositoarea sau cu combina). ~ grau. 2) fig. (despre moarte epidemii razboaie etc.) A ucide in numar mare; a omori in masa; a cosi; a decima. /<lat. sicilare

secerà v. 1. a taia cu secerea a culege granele: cum vei semana asha vei secera; 2. fig. a rapi: moartea secera pe totzi. [Tras din secere].

sacera v vz secera

sacira v vz secera

sécer a á v. tr. (d. secere saŭ vlat. sĭcĭlare). Taĭ cu secerea: a secera griŭ. Fig. Culeg ma aleg cu: a secera aplauze. Rapesc duc din lumea asta: moartea la secerat.

secerá (a ~) vb. ind. prez. 3 sécera

secerá vb. ind. prez. 1 sg. sécer 3 sg. shi pl. sécera

secera

SECERÁ vb. v. arunca azvarli culca darima decima distruge dobori intinde lungi nimici potopi prabushi prapadi pravali rasturna sfarama tranti zdrobi zvanta.

secera vb. v. ARUNCA. AZVIRLI. CULCA. DARIMA. DECIMA. DISTRUGE. DOBORI. INTINDE. LUNGI. NIMICI. POTOPI. PRABUSHI. PRAPADI. PRAVALI. RASTURNA. SFARIMA. TRINTI. ZDROBI. ZVINTA.