SECERÁ sécer vb. I. Tranz. (Mai ales cu privire la cereale) A reteza de la radacina cu secera sau cu o mashina speciala in vederea recoltarii. Daca natzi secerat griu nu cunoashtetzi pretzul piinii. STANCU D. 190. Crezi tu k vom putea noi singuri secera shi stringe atita amar de griu? CREANGA P. 155. Mindra secera secara. JARNÍKBIRSEANU D. 124. ◊ Absol. Aproape e copt griu'. Peste douatrei zile seceram. DEMETRIUS V. 100. Leam dat bani sa secere shi sa lucreze la arman. SADOVEANU M. C. 21. Seceram in lan iar plopii Linga riu sunau cintind. COSHBUC P. II 64. ◊ Fig. Unele partzi din infanterie erau inarmate cu coase cu care secerau... picioarele cailor inamici. HASDEU I. V. 77. ♦ Fig. A ucide oameni (in numar mare). Voinicii stringeau in mini paloshele porneau secerau dushmani in ciocniri aprige. SADOVEANU O. I 248. FatFrumos i gonea shii secera cu pala k pe buruienele cele rele. ISPIRESCU L. 157. ◊ Intranz. (Despre moarte flagele) Se arunca unde era primejdia mai mare unde secera moartea mai cumplit fara frica. REBREANU P. S. 90. [Holera] a inceput a secera prin Humuleshti in dreapta shin stinga de se auzea numai chiu shi vai in toate partzile. CREANGA A. 14. (Tranz.) Balcescu fu un adevarat istoric un adevarat uvrier shi artist al nostru; dar vai! moartea il secera tocmai atunce cind crisalida deveni fluture. HASDEU I. V. X. ♦ (Rar) A obtzine o recolta un secerish de... a recolta. Sami spui daca... pot nadajdui sa secer grine coapte shi plinen spic? COSHBUC P. II 119. ◊ Fig. K marmura de rece SHi de alba tzieste fatza... Nici o inima nu seceri. VACARESCU P. 130.