SAU SA sai sale pron. pos. adj. pos. (Precedat de art. „al” „a” „ai” „ale” cand este pronume cand sta k adjectiv pe langa un substantiv nearticulat sau cand este separat de substantiv prin alt cuvant) 1. Pron. pos. (inlocuieshte numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbeshte precum shi numele acestuia) Costumul meu se aseamana cu al sau. 2. Adj. pos. Care apartzine persoanei despre care se vorbeshte sau de care aceasta persoana este legata printro relatzie de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia rudele prietenii etc. persoanei despre care se vorbeshte; (la m. sg.) sotzul persoanei despre care se vorbeshte. Au venit ai sai la mine. 4. Adj. pos. Care arata o dependentza o filiatzie o inrudire etc. cu persoana despre care se vorbeshte. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile preocuparile obiceiurile spusele persoanei despre care se vorbeshte. Dintrale sale nul poate scoate nimeni. ◊ Expr. (Pop.) A ramane (sau a fi) pea sa = a ramane (sau a fi) asha cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus facut suportat etc. de cel despre care se vorbeshte. Durerea sa. [Reg. shi fam. enclitic: so su si] Lat. *seus *sa (= suus sua).

sau¹ sa [At: COD. VOR. 28/6 / V: (inv) saishi / Pl: sai sale / N: (enclitic m) sau (pop) so su / E: ml *seus] 1 pps Inlocuieshte numele obiectului posedat de cel despre care se vorbeshte inlocuind totodata shi numele acestuia Maria i apuca mana intra sa. 2 pps (La masculin singular) Indica lucrurile personale proprietatea avutul partea persoanei despre care se vorbeshte Hristos al sau tuturor imparte daruri dand tatalui. 3 pps (La feminin plural) Indica ocupatzia indeletnicirile treburile preocuparile parerile etc. persoanei despre care se vorbeshte inlocuind totodata shi numele acestora Nushi ingrijeshte singur deale sale. 4 pps (Ie) A se tzine de ale sale Ashi vedea de treaba. 5 pps Indica pe sotzul respectiv sotzia persoanei despre care se vorbeshte Al sau a murit!. 6 pps (La masculin plural) Indica familia rudele persoanele apropiate ale celui despre care se vorbeshte sau membrii grupului din care acesta face parte inlocuind totodata shi numele acestora Soseshte la ai sai. 7 pps (Inv; sudat cu pronumele reflexiv in forma neaccentuata „shi” ashezat enclitic) Ei intoarserase intre ai sai. 8 aps Care apartzine celui despre care se vorbeshte. 9 aps Indica posesiunea Casa sa. 10 aps Indica apartenentza SHishi lega picioarele sale. 11 aps (Ilav) Dupa fiintza sa In esentza in fond. 12 aps Determina abstracte actziuni fenomene etc. legate de cel despre care se vorbeshte Libertatea omului este pricina maretziei shi mizeriei sale. 13 aps Indica dependentza in legatura cu termeni care denumesc persoane considerate in raportul lor fatza de cel despre care se vorbeshte Ii cheama pe fratzii sai. 14 aps Precedat de cuvinte care indica determinatzii formeaza constructzii folosite k termeni de referintza pentru persoanele de rang inalt Maria sa. 15 aps (Pop; la feminin singular preluand flexiunea substantivului) Sa ivit in usha petrecut in spate de ganguritul nevestisi. 16 aps (Pop) In constructzie cu pronumele personal „el” la forma de genitiv care dubleaza semantic valoarea adjectivului Masa lor sorumea la apucat pe Ghitza in bratze. 17 aps (In legatura cu unele nume de colectivitatzi de tzinuturi etc. raportul de dependentza se analizeaza invers) Intoarserase ... in cetatea sa. 18 aps (Cu valoare subiectiva) Care este spus facut realizat savarshit folosit obtzinut de persoana despre care se vorbeshte Fieshtecare va aduce faptele sale. 19 aps (Cu valoare obiectiva) Care este spus facut realizat savarshit folosit obtzinut in legatura cu persoana despre care se vorbeshte Nimeni nu are grija sa.

SAU SA sai sale pron. pos. adj. pos. (Precedat de art. „al” „a” „ai” „ale” cand este pronume cand sta k adjectiv pe langa un substantiv nearticulat sau cand este separat de substantiv prin alt cuvant) 1. Pron. pos. (Inlocuieshte numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbeshte precum shi numele acestuia) Costumul meu se aseamana cu al sau. 2. Adj. pos. Care apartzine persoanei despre care se vorbeshte sau de care aceasta persoana este legata printro relatzie de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia rudele prietenii etc. persoanei despre care se vorbeshte; (la m. sg.) sotzul persoanei despre care se vorbeshte. Au venit ai sai la mine. 4. Adj. pos. Care arata o dependentza o filiatzie o inrudire etc. cu persoana despre care se vorbeshte. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile preocuparile obiceiurile spusele persoanei despre care se vorbeshte. Dintrale sale nul poate scoate nimeni. ◊ Expr. (Pop.) A ramane (sau a fi) pea sa = a ramane (sau a fi) asha cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus facut suportat etc. de cel despre care se vorbeshte. Durerea sa. [Reg. shi fam. enclitic: so su si] Lat. *seus. *sa (= suus sua).

SAU SA sai sale adj. shi pron. pos. (Precedat de art. «al» «a» «ai» «ale» cind e pronume cind sta k adjectiv pe linga un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv prin alt cuvint; in concurentza cu lui ei lor) 1. (Indica posesiunea) Care apartzine persoanei despre care se vorbeshte; de care persoana respectiva este legata printro relatzie de proprietate: a) (adjectiv) Intro zi a publicat in «Ziarul sau» o informatzie cam pripita. VLAHUTZA O. A. 262. SHi cite shi mai cite nu cinta Mihai lautarul din gura shi din scripca sa rasunatoare. CREANGA A. 118; b) (pronume) Gospodarie k a sa nu are nimeni. 2. (Indica dependentza legatura de filiatzie de inrudire de prietenie de vecinatate etc.) a) (Adjectiv) Nepatrunsa i raminea taina care va fi silito odinioara pe aceasta sora a sa sa imbatrineasca fecioara cu cositza alba. C. PETRESCU S. 127. Avea o presimtzire vaga k sora sa are sai spuie ceva. VLAHUTZA O. A. 253. Se minie foc Scaraotzchi shi se duse sai caute. SHii striga pe supushii sai in tot feliul. SHEZ. XVIII 153. ◊ (Enclitic numai la sg. pe linga un nume de inrudire sau un nume indicind un raport social uneori atit numele cit shi adj. sau fiind invariabile) Nevastasa e una blonda cu parul cretz. BRATESCUVOINESHTI I. 132. In privintza banilor era deo delicatetze extrema cu fiusau. VLAHUTZA O. A. 283. Nora cea mai mare talmaci apoi celeilalte despre ochiul soacrasa cel a toate vazatori. CREANGA P. 7. ◊ (Cu flexiunea trecuta asupra adjectivului) Casa soacrasei. (Atestat in forma si) Sa ivit in usha petrecut in spate de gunguritul nevestisi. GALAN B. I 56. b) (Pronume) Feciorul de imparat care nu mai era al sau. ISPIRESCU la TDRG. ♦ (La m. pl.) Familia persoanei despre care se vorbeshte; rudele prietenii partizanii persoanei respective. El gasi de cuviintza sa spuie shi alor sai ceea ce era sa se intimple fiului lor. ISPIRESCU L. 98. Spariet galban k ceara shi cu un pic de suflet soseshte la ai sai. SHEZ. XII 65. 3. Care este propriu caracteristic persoanei despre care se vorbeshte. a) (Adjectiv) Veveritza pusese friu neobositei sale zburdalnicii. HOGASH M. N. 172. Daca va inchipuitzi k tinarul... shia mai pierdut din aerele sale de erou va inshelatzi amar. VLAHUTZA O. A. 262. Mai pune la socoteala k shi Trasnea era inaintat in virsta bucher de frunte shi timp de feliul sau. CREANGA A. 89. In prezent cugetatorul nushi opreshte a sa minte. EMINESCU O. I 133. b) (Pronume) Viatza mea nu seamana cu a sa. ♦ (La f. pl.) Treburile (preocuparile obiceiurile parerile cusururile) persoanei despre care se vorbeshte. Asha crede poporul shi dintre ale sale e greu al scoate. MARIAN la TDRG. ◊ Expr. A ramine (sau a fi) pea sa = a ramine (sau a fi) asha cum vrea el. 4. (Indica subiectul autorul unei actziuni) SHeful luase dispozitzia k in ajunul plecarii sale automobilul... sa fie bagat intrun atelier. BRATESCUVOINESHTI F. 21. Raspunsul sau prea sigur face o impresie ciudata avocatului. CARAGIALE O. I 358. Regional shi in vorbirea familiara k enclitic: so (SHEZ. IV 171) su (BRATESCUVOINESHTI F. 8) si.

SAU² sa (sai sále) pron. pos. (precedat de art. al a ai ale inlocuieshte numele obiectului posedat de cel despre care se vorbeshte precum shi numele posesorului): A ramane ( sau a fi) pea sa a ramane (sau a fi) asha cum a propus sau a hotarat cineva. Deale sale din ceea ce este caracteristic pentru cineva. Ai sai familia rudele prietenii persoanei despre care se vorbeshte. /<lat. seus sa

sau pr. posesiv: fratele sau. [Lat. SUUS].

2) saŭ sa pron. posesiv de pers. III pl. sai sale shi (Munt. vest Olt) sele (lat. sŭus sŭa trecut pin forma pop. *sous; it. suo sua pv. sieu son soa sa fr. son sa sp. suvo su sa pg. seu sua). Acest pronume a disparut din limba vorbita care la inlocuit cu al luĭ al ĭeĭ al lor: tzara luĭ a ĭeĭ a lor. Numaĭ cu numele de rudenie se intrebuintzeaza la singular k enclitic: tatasu fratesu mamasa saŭ (ob.) masa sorasa nevastasa gen. dat. lu tatasu masiĭ sorasiĭ nevestesiĭ.

sa pron. posesiv. V. saŭ 1.

1)su pron. V. saŭ 1.

2)su prescurtare din supt 3.

sau² (al ~) pr. m. pl. ai sai g.d. álor sai; f. sg. a sa pl. ále sále g.d. álor sále

sau¹ / al sau adj. pr. m. (prietenul sau / un prieten al sau al sau prieten; prietenului sau / unui prieten al sau) pl. sai / ai sai (prietenii sai / nishte prieteni ai sai ai sai prieteni; prietenilor sai / unor prieteni ai sai); f. sa / a sa (prietena sa / o prietena a sa a sa prietena) g.d. sále / a sále (prietenei sale / unei prietene a sale) pl. sále / ále sále (prietenele sale / nishte prietene ale sale ale sale prietene; prietenelor sale / unor prietene ale sale)

sau (precedat de al) pr. m. pl. ai sai g.d. álor sai; f. sg. a sa pl. ale sále g.d. álor sále

Altétza Sa loc. pr. g.d. Altétzei Sale (abr. A.S.); pl. Altétzele Lor

!Cucernicía Sa loc. pr. g.d. Cucernicíei Sále pl. Cucernicíile Lor

!Cuvioshía Sa (vio) loc. pr. g.d. Cuvioshíei Sále; pl. Cuvioshíile Lor

!Domnía Sa loc. pr. g.d. Domníei Sále; pl. Domníile Lor

!Eminéntza Sa loc. pr. g.d. Eminéntzei Sále pl. Eminéntzele Lor

!Exceléntza Sa loc. pr. g.d. Exceléntzei Sále; pl. Exceléntzele Lor

!Inaltzímea Sa (inv.) loc. pr. g.d. Inaltzímii Sále; pl. Inaltzímile Lor

!Luminatzía Sa (inv.) loc. pr. g.d. Luminatzíei Sále; pl. Luminatzíile Lor

!Magnificéntza Sa (livr.) loc. pr. g.d. Magnificéntzei Sále; pl. Magnificéntzele Lor

!Maiestátea Sa/Majestátea Sa loc. pr. g.d. Maiestắtzii Sále/Majestắtzii Sále; abr. M. S.; pl. Maiestắtzile Lor/ Majestắtzile Lor

Majestátea Sa v. Maiestátea Sa

mámasa v. mámata

mắsa v. mắta

!María Sa (inv.) loc. pr. g.d. Maríei Sále; pl. Maríile Lor

*Panevghenía Sa (inv.) (Panev/Panev) loc. pr. g.d. Panevgheníei Sále

!Preasfintzía Sa (Preasfin/Preasfin) loc. pr. g.d. Preasfintzíei Sále; abr. P.S.S.; pl. Preasfintziile Lor g.d. Preasfintziilor Lor

sa v. sau / su

sa² (a ~) v. sau² (al ~)

sa¹ / a sa v. sau¹ / al sau

sai² (ai ~) pr. v. sau² (al ~)

su v. sau

nelalocul sau

SAU pron. adj. lui. (Calul ~.)

SAU pron. adj. lui. (Vorba ~.)

A WOMAN’S FUTURE IS NOT WITH HER MOTHER (engl.) viitorul unei femei nu este alaturi de mama sa G.B. Shaw „Too true to be good” 1114.

CUIQUE SUUM (lat.) fiecaruia (ceea) cei al sau cei apartzine Aforism din dreptul roman. E necesar sa se acorde cuique suum.

INVATZATURILE LUI NEAGOE BASARAB CATRE FIUL SAU TEODOSIE opera de mare valoare literara shi istorica a lui Neagoe Basarab (paternitate contestata de unii cercetatori). Pastrate in manuscris slavon shi in mai multe copii in traducere romaneasca dintre care cea mai veche dateaza din sec. 17. Lucrarea cu o structura complexa are o serioasa amprenta de originalitate decurgand din trasaturile specifice ale mediului shi ale epocii in care a fost scrisa (sec. 16). I. imbina paginile moralizatoare cu cele de teorie politica (formuleaza conceptzia conducerii autoritare a statului fundamentata pe dreptate) gandirea sociala izvorata din experientza traita cu adevarate capitole de manual diplomatic strategic shi militar cu reflectzia filozofica shi meditatzia lirica fiind totodata un breviar de dogmatica shi morala creshtinortodoxa; ele se constituie intrun indreptar pentru viitorul domn Teodosie fiul lui Neagoe.

NEMO PATRIAM QUIA MAGNA EST AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nushi iubeshte patria fiindca este mare ci pentru k este a sa Seneca „Epistulae” 66 26.

NEMO PROPHETA IN PATRIA SUA (lat.) nimeni nu este profet in tzara sa Luca 4 24.

PRO DOMO SUA (lat.) pentru casa sa Unul dintre cele patru discursuri rostite de Cicero la intoarcerea sa din exil prin careshi revendica averea rapita de patricianul Clodius. A pleda pro domo atzi sustzine cauza propria cauza.