SAU SA sai sale adj. shi pron. pos. (Precedat de art. «al» «a» «ai» «ale» cind e pronume cind sta k adjectiv pe linga un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv prin alt cuvint; in concurentza cu lui ei lor) 1. (Indica posesiunea) Care apartzine persoanei despre care se vorbeshte; de care persoana respectiva este legata printro relatzie de proprietate: a) (adjectiv) Intro zi a publicat in «Ziarul sau» o informatzie cam pripita. VLAHUTZA O. A. 262. SHi cite shi mai cite nu cinta Mihai lautarul din gura shi din scripca sa rasunatoare. CREANGA A. 118; b) (pronume) Gospodarie k a sa nu are nimeni. 2. (Indica dependentza legatura de filiatzie de inrudire de prietenie de vecinatate etc.) a) (Adjectiv) Nepatrunsa i raminea taina care va fi silito odinioara pe aceasta sora a sa sa imbatrineasca fecioara cu cositza alba. C. PETRESCU S. 127. Avea o presimtzire vaga k sora sa are sai spuie ceva. VLAHUTZA O. A. 253. Se minie foc Scaraotzchi shi se duse sai caute. SHii striga pe supushii sai in tot feliul. SHEZ. XVIII 153. ◊ (Enclitic numai la sg. pe linga un nume de inrudire sau un nume indicind un raport social uneori atit numele cit shi adj. sau fiind invariabile) Nevastasa e una blonda cu parul cretz. BRATESCUVOINESHTI I. 132. In privintza banilor era deo delicatetze extrema cu fiusau. VLAHUTZA O. A. 283. Nora cea mai mare talmaci apoi celeilalte despre ochiul soacrasa cel a toate vazatori. CREANGA P. 7. ◊ (Cu flexiunea trecuta asupra adjectivului) Casa soacrasei. (Atestat in forma si) Sa ivit in usha petrecut in spate de gunguritul nevestisi. GALAN B. I 56. b) (Pronume) Feciorul de imparat care nu mai era al sau. ISPIRESCU la TDRG. ♦ (La m. pl.) Familia persoanei despre care se vorbeshte; rudele prietenii partizanii persoanei respective. El gasi de cuviintza sa spuie shi alor sai ceea ce era sa se intimple fiului lor. ISPIRESCU L. 98. Spariet galban k ceara shi cu un pic de suflet soseshte la ai sai. SHEZ. XII 65. 3. Care este propriu caracteristic persoanei despre care se vorbeshte. a) (Adjectiv) Veveritza pusese friu neobositei sale zburdalnicii. HOGASH M. N. 172. Daca va inchipuitzi k tinarul... shia mai pierdut din aerele sale de erou va inshelatzi amar. VLAHUTZA O. A. 262. Mai pune la socoteala k shi Trasnea era inaintat in virsta bucher de frunte shi timp de feliul sau. CREANGA A. 89. In prezent cugetatorul nushi opreshte a sa minte. EMINESCU O. I 133. b) (Pronume) Viatza mea nu seamana cu a sa. ♦ (La f. pl.) Treburile (preocuparile obiceiurile parerile cusururile) persoanei despre care se vorbeshte. Asha crede poporul shi dintre ale sale e greu al scoate. MARIAN la TDRG. ◊ Expr. A ramine (sau a fi) pea sa = a ramine (sau a fi) asha cum vrea el. 4. (Indica subiectul autorul unei actziuni) SHeful luase dispozitzia k in ajunul plecarii sale automobilul... sa fie bagat intrun atelier. BRATESCUVOINESHTI F. 21. Raspunsul sau prea sigur face o impresie ciudata avocatului. CARAGIALE O. I 358. Regional shi in vorbirea familiara k enclitic: so (SHEZ. IV 171) su (BRATESCUVOINESHTI F. 8) si.