PARLOÁGA parloage s. f. Teren arabil lasat necultivat unul sau mai multzi ani pentru refacerea fertilitatzii lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil necultivat; p. ext. brazda cosita de pe un asemenea loc. Din bg. prelog sb. parlog.

parloaga sf [At: PRAV. 10 / V: ~og sn (ivr) prilog sn (reg) parloak parlog sn par~ parlog sn pirlog sn pralog sn pril~ / Pl: ~age (rar) ~ogi / E: bg прелог srb prelog parlog mg parlag] 12 Teren arabil lasat nelucrat shi necultivat timp de unul sau mai multzi ani in vederea refacerii fertilitatzii solului (shi folosit in aceasta perioada k pashune) Si: ogor (pop) moina¹ (reg) morogan morunca nadaz noroi¹ obleaga rat tzelina toloaca. 3 (Ban; Trs; if pralog prilog) Hotar care desparte doua ogoare doua proprietatzi. 4 (Lpl; lsg; csc) Ierburi buruieni crescute pe o parloaga (1). 5 (Pex) Ierburi cosite de pe un asemenea loc. 6 (Reg) Loc de care a fost cosit fanul Si: cositura. 7 (Reg; if parlog) Loc unde sa taiat padurea.

PARLOÁGA parloage s. f. Teren arabil lasat nelucrat unul sau mai multzi ani pentru refacerea fertilitatzii lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat; p. ext. brazda cosita de pe un asemenea loc. Din bg. prelog scr. parlog.

PARLOÁGA ~ge f. Teren arabil lasat special necultivat (timp de un an sau doi) pentru ai spori fertilitatea; tzelina. [G.D. parloagei] /<bulg. prelog sb. parlog

parlog sn vz parloaga

pralog sn vz parloaga

priloaga sf vz parloaga

prilog sn vz parloaga

PIRLOÁGA pirloage s. f. Loc de aratura lasat necultivat. Era intro dupaamiaza de toamna vintul susura in pirloage funingei treceau prin lumina asfintzitului. SADOVEANU L. 7. O... oaie care umbla prin pirloage. HOGASH H. 82. Iami tu calul de dirlog SHil poarta prin busuioc SHil intoarce Prin vizdoage Cam umblat multe pirloage. SEVASTOS C. 195. ♦ Iarba shi buruienile crescute pe un Ioc ramas nelucrat; p. ext. brazda cosita de pe un asemenea loc. Pirloagele crescusera mai inalte decit pomushoara. D. ZAMFIRESCU la CADE. Trasei douatrei pirloage Foamea la pamint ma trage. ALECSANDRI P. P. 259. Variante: priloága s. f. prilóg s. n.

PRILOÁGA s. f. v. pirloaga.

PRILÓG s. n. v. pirloaga.

parlog n. pamant ramas nearat un an sau doi. [Slav. PRĬELOGŬ].

pirlóg shi (vechĭ azĭ Trans.) prilóg n. pl. oage (vsl. prĭelogŭ schimbare d. prĭeložiti a schimba; nsl. prĭelog. cr. perlog rus. perelóg shi prelóg letic parlags pirloaga. V. dir po pot raz shi zalog oblojesc paragina). Loc de aratura lasat in parasire saŭ in repaus un an orĭ maĭ multzĭ: pirlogu (confundat cu tzelina) neatins de plug (ChN. 1 17). Ĭarba (saŭ buruĭenele) de pe acest loc chear cosita shi strinsa k nutretz p. oĭ: li se daŭ cocenĭ shi pirloaga (R. S. in GrS. 6 44). In est pirloaga (din pl. luĭ pirlog) in Bucov. priloaga in Olt. pirloaga f. pl. e. V. impirlogesc shi prosie.

prilóg V. pirlog.

parloága s. f. g.d. art. parloágei; pl. parloáge

parloága s. f. g.d. art. parloágei; pl. parloáge

pirloaga

PARLOÁGA s. 1. ogor (pop.) moina (reg.) mejdina morhoanca morogan morunca nadaz navaloaca noroi obleaga orpie rat toloaca. (Pamantul arabil temporar nelucrat se numeshte ~.) 2. balarie ogor. (Locul plin de buruieni se numeshte ~.) 3. v. paragina.

PARLOÁGA s. v. curatura.

PIRLOAGA s. 1. ogor (pop.) moina (reg.) mejdina morhoanca morogan morunca nadaz navaloak noroi obleaga orpie rit toloaca. (Pamintul arabil temporar nelucrat se numeshte ~.) 2. balarie ogor. (Locul plin de buruieni se numeshte ~.) 3. paragina tzelina (pop.) paragineala (inv. shi reg.) ogor (reg.) hat paraginitura. (Pamintul a ajuns o ~.)

pirloaga s. v. CURATURA.

pirlóg (oáge) s. n. TZarina ogor negru. Var. pirloaga Trans. prilog Olt. priloaga. Megl. parloaga. Sl. prĕlogu „schimb” (Cihac II 246; Conev 41) cf. sb. prijelog slov. prêlog mag. parlag. Der. impirlogi vb. (a lasa ogor negru).

parlóg parloáge s.n. (reg.) loc nearat unul sau doi ani care cresc ierburi; parloaga moina obleaga toloaca rat morogan morunca nadaz tzelina.