prii¹ [At: PSALT. 78 / V: (inv) prei / Pzi: ~esc / E: slv прѣльстити] 1 vi (Inv; ccd) A(i) fi binevoitor ingaduitor protector etc. Si: a favoriza a proteja. 2 vt (Inv; c. i. „sanatate” „fericire” etc.) A dori cuiva. 3 vt (Inv) A vrea un lucru bun pentru cineva sau pentru sine. 4 vi (Ccd) Ai fi favorabil folositor. 5 vi (Ccd) A se simtzi bine. 6 vi (Ivr; ccd) A se dezvolta bine.

prii² v vz plivi

PRIÍ pers. 3 prieshte vb. IV. lntranz. (Construit cu subiectul logic in dativ) Ai fi cuiva prielnic favorabil a i se potrivi ai fi de folos. Ce bine i prieshte omului munca atunci cind e multzumit de ea cind simte k o implineshte bine. DEMETRIUS V. 96. Nui pria aerul capitalei nici noul domiciliu cocotzat la al doilea etaj fara curte shi fara gradina. C. PETRESCU C. V. 84. Pamintul gras prieshte spinoaselor urzici. alecsandri T. II 149. ◊ (Cu subiectul gramatical neexprimat) Sa mincam in tacere la masa k sa ne priasca. SADOVEANU P. H. 78.

A PRIÍ pers. 3 ~éshte intranz. A fi de folos. Ii ~eshte odihna la mare. /<sl. prijati

priì v. a fi favorabil a conveni. [Slav. PRIĬATI a fi favorabil].

prei v vz prii¹ corectata

priésc v. intr. (vsl. priĭati a prevedea a ingriji sirb. prijati a prii. V. prieten). Vechĭ. Is favorabil is prieten cuĭva. Azĭ. Fac bine folosesc cuĭva: aeru curat prieshte sanatatziĭ laptele imĭ prieshte mie.

!prii (ai ~) vb. ind. prez. 3 sg. [imi etc.] prieshte (desp. priesh) 3 pl. [imi etc.] priesc imperf. 3 sg. [imi etc.] pria (desp. pria); conj. prez. 3 sa [imi/sami etc.] priasca; ger. priindumi [etc.] (desp. priin)

prií (a ~) vb. ind. prez. 3 sg. priéshte (priesh) imperf. 3 sg. priá; conj. prez. 3 sa priásca (prias); ger. priínd

prií vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. priésc 3 sg. priéshte (sil. priesh) imperf. 3 sg. priá (sil. pria); conj. prez. 3 sg. shi pl. priásca; ger. priínd

prii (ind. prez. 3 sg. prieshte conj. priasca)

priesc prieshte 3 priam 1 imp. priasca 3 conj.

PRIÍ vb. 1. (pop.) ai prinde (prin Ban.) ai ponosi (Mold. shi Transilv.) ai suferi (Nui ~ mancarea)) 2. ai ajuta ai folosi (inv.) ai spori. (Nici aerul nu ia ~.) 3. (reg.) ai primi. (Copacului nui ~ acest pamant.) 4. v. tihni.

PRIÍ vb. v. dori favoriza pofti proteja ura.

PRII vb. 1. (pop.) ai prinde (prin Ban.) ai ponosi (Mold. shi Transilv.) ai suferi. (Nui ~ mincarea.) 2. ai ajuta ai folosi (inv.) ai spori. (Nici aerul nu ia ~.) 3. (reg.) ai primi. (Copacului nui ~ acest pamint.) 4. ai tihni. (Nu ia ~ shederea lui acolo.)

prii vb. v. DORI. FAVORIZA. POFTI. PROTEJA. URA.

prií (iésc priít) vb. A conveni a folosi a se simtzi bine. Sl. prijati „a prevedea” (Miklosich Slaw. Elem. 39; Cihac II 291; Iordan Dift. 139) cf. sb. cr. prijati „a prospera”. Der. prielnic adj. (favorabil); prielnicie s. f. (amabilitate blindetze); neprielnic adj. (defavorabil); priincios adj. (favorabil); nepriincios adj. (potrivnic); priintza s. f. (amabilitate folosire prosperitate; profit); nepriintza s. f. (reavointza); priitor adj. (favorabil).