15 definitzii pentru preface

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PREFÁCE prefác vb. III. 1. Tranz. shi refl. A da sau a lua o forma noua un contzinut nou; a (se) transforma a (se) modifica a (se) schimba a (se) preschimba. 2. Tranz. A repara a reface un obiect schimbandui (partzial sau total) aspectul infatzisharea. 3. Refl. A incerca (prin atitudine comportare) sa dea o impresie falsa pentru a induce in eroare; a simula. Pre2 + face (dupa sl. prĕtvoriti).

PREFÁCE prefác vb. III. 1. Tranz. shi refl. A da sau a lua o forma noua un contzinut nou; a (se) transforma a (se) modifica a (se) schimba a (se) preschimba. 2. Tranz. A repara a reface un obiect schimbandui (partzial sau total) aspectul infatzisharea. 3. Refl. A incerca (prin atitudine comportare) sa dea o impresie falsa pentru a induce in eroare; a simula. Pre2 + face (dupa sl. prĕtvoriti).

preface [At: (a. 1652) GCR I 158/30 / V: (irg) prif~ / Pzi: prefac / E: pre + face cdp slv прѣтворити] 12 vtr (Udp „in”) A face sa ia sau a lua o forma un aspect un contzinut nou etc. Si: a (se) transforma a (se) modifica a (se) schimba a (se) preschimba. 3 vt (Inv) A trece dintrun loc in altul Si: a transfera a transmite. 4 vt (Rar) A da a ceda pentru a obtzine altceva in loc. 5 vt (Spc; c. i. obiecte de imbracaminte obiecte casnice constructzii etc) A repara schimband aspectul infatzisharea Si: a moderniza a renova. 6 vt (Inv) A traduce. 7 vt (Irg) A prepara alimente bauturi etc. Si: a pregati (10). 8 vt (Trs; Olt; spc; c. i. painea aluatul) A plamadi. 9 vt A framanta. 10 vt (Trs; Ban; spc; c. i. aluatul de paine) A da forma pentru copt. 11 vt (Mol; spc; c. i. mamaliga) A amesteca in timpul prepararii. 12 vt (Irg; c. i. tzuica) A distila a doua oara. 13 vt (Mol; Mun; spc) A pritoci vinul. 14 vt (Reg; spc; c. i. cereale) A curatza. 15 vr (D. oameni) A da o impresie falsa schimbandushi expresia comportarea cu intentzia de a induce in eroare pe cineva Si: a simula. 16 vt (Spc; c. i. glasul vocea; ccd) A schimba spre a nu fi recunoscut sau spre a imita pe cineva Si: a contraface. 1718 vtr (Pop) A (se) travesti. 19 vt (Pop; c. i. bauturi alcoolice) A falsifica amestecand cu apa Si: a contraface.

PREFÁCE prefác vb. III. 1. Tranz. (Folosit shi absolut) A da unei fiintze sau unui lucru o infatzishare o forma sau un contzinut nou; a transforma a schimba a preschimba. Numai iata k iar i iese spinul inainte imbracat altfel shi calare pe un cal frumos shi prefacindushi glasul incepe a caina pe fiul craiului. CREANGA P. 202. Ravarsarea popoarelor noua a prefacut pamintul. RUSSO O. 83. O an prezis atita maretz reformator.. prefa rastoarna shi imbunatatzeaza. ALEXANDRESCU P. 77. (Cu pronuntzare regionala) Trebuie mai intii sa ne prifacem numele; sa le mai lungim. Tu tei chema de azi inainte Pungescovici shi eu Bondicescu. ALECSANDRI T. I 117. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» shi aratind rezultatul schimbarii) Englezii se razbunara prefacind satul in cenusha printrun bombardament in regula. BART E. 321. Hirca aceasta de baba... prefacuse atunci pe stapinusau FatFrumos in purcelul cel ogirjit rapciugos shi rapanos. CREANGA P. 101. Anii prefac copilul nebunatic in omul cu mintea coapta. RUSSO O. A. 68. ◊ (Rar urmat de un adjectiv sau participiu) O baba ia zis K Fira pe fata So prefaca moarta. COSHBUC P. II 151. ◊ Refl. Fata imparatului se preface intro pasarica shi zboara nevazuta printre cinci straji. CREANGA O. A. 259. SHi cum il saruta pe frunte el se prefacu intro floare roshieinchisa k vishina coapta. EMINESCU N. 17. ◊ Refl. pas. Mitreo se apropie shi pentru necajita tzara noastra eliberarea. SHi atunci democratzia va lua cirma. Cite se vor face shi preface toate trebuiesc aparate. SADOVEANU M. C. 125. 2. Tranz. A transforma un obiect de imbracaminte dindui alta infatzishare alta croiala. Adusese o croitoreasa cu ziua in casa sai prefaca o rochie neagra. C. PETRESCU C. V. 169. 3. Refl. A simula o actziune cu scopul de a induce in eroare pe cineva. Se prefacea a nu intzelege k nu e dorit. VORNIC P. 197. Imprejur satul dormea sau se prefacea k doarme intro linishte de mormint. REBREANU R. II 106. Apoi capra porneshte inainte plingind shi lupul dupa dinsa prefacinduse k plinge. CREANGA P. 31. ◊ (Urmat de un nume predicativ) Pentru atita lucru ai shovait? intreba prefacinduse dezamagit. VORNIC P. 130.

A PREFÁCE prefác tranz. A face sa se prefaca; a schimba; a modifica; a preschimba; a transforma. /pre + a face

A SE PREFÁCE ma prefác intranz. 1) A capata o alta forma sau un alt contzinut; a suferi modificari; a se schimba; a se preschimba; a se modifica; a se transforma. 2) A crea impresie falsa (pentru a induce in eroare); a simula. /pre + a face

preface v. 1. a se transforma: s’a prefacut in pasarica; 2. a afecta un sentiment ce nul are cineva: nu te mai preface. [Lat. *PERFACERE = clasic PERFICERE].

prefác acút a áce v. tr. (pre 2 shi fac dupa vsl. prĭetvoriti refl. iti sen saŭ numaĭ tv k rom. a se face). Fac transform schimb: farmacatoarea Circe iĭ prefacu in porcĭ (saŭ iĭ facu porcĭ) pe tovarashiĭ luĭ Ulise. Modific fac un lucru din altu (de ex. o haĭna). Falsific. Imĭ ascund starea orĭ sentimentele afectez un sentiment care nul am: se preface (orĭ se face) bolnav trist. In nord prifac (k rus. pritvoritĭ).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

prefáce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prefác 1 pl. prefácem 2 pl. prefácetzi; imper. 2 sg. prefắ neg. nu prefáce; ger. prefacand; part. prefacút

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PREFÁCE vb. 1. v. metamorfoza. 2. v. renova. 3. v. transforma. 4. a deveni a se face a se transforma. (Totul sa ~ in scrum.) 5. v. modifica. 6. v. transforma. 7. (FON.) a se altera a se modifica a se schimba a se transforma. („N” intervocalic sa ~.) 8. (FON.) a se modifica a se schimba a se transforma a trece. („L” intervocalic se ~ in „r” in cuvintele romaneshti de origine latina.) 9. a (se) schimba a (se) transforma (reg.) a (se) veli a (se) velnici (inv.) a veni. (Bucuria lor sa ~ in suspine.) 10. v. simula.

PREFÁCE vb. v. contraface deghiza face falsifica gati pregati prepara talmaci traduce transpune travesti.

PREFACE vb. 1. a (se) metamorfoza a (se) modifica; a (se) preschimba a (se) schimba a (se) transforma (inv. shi pop.) a (se) intoarce a (se) muta (inv. shi reg.) a (se) inchipui (reg.) a (se) straforma (inv.) a (se) stramuta a (se) suci a (se) shanja. (Orashul nostru sa ~ radical.) 2. a moderniza a renova (inv. shi reg.) a preinnoi. (A ~ o casa.) 3. a (se) schimba a (se) transforma (inv.) a (se) pravali. (~ marea in uscat.) 4. a deveni a se face a se transforma. (Totul sa ~ in scrum.) 5. a modifica a prelucra a reface a schimba a transforma. (A ~ un text.) 6. a face a schimba a transforma. (Bautura din om te ~ in neom.) 7. (FON.) a se altera a se modifica a se schimba a se transforma. („N” intervocalic sa ~.) 8. (FON.) a se modifica a se schimba a se transforma a trece. („L” intervocalic se ~ in „r” in cuvintele romaneshti de origine latina.) 9. a (se) schimba a (se) transforma (reg.) a (se) veli a (se) velnici (inv.) a veni. (Bucuria lor sa ~ in suspine.) 10. a se face a simula (reg.) a se marghioli (inv.) a se fatzarnici. (Se ~ k e nebun.)

preface vb. v. CONTRAFACE. DEGHIZA. FACE. FALSIFICA. GATI. PREGATI. PREPARA. TALMACI. TRADUCE. TRANSPUNE. TRAVESTI.

Intrare: preface
verb (VT614)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preface
  • prefacere
  • prefacut
  • prefacutu‑
  • prefacand
  • prefacandu‑
singular plural
  • prefa
  • preface
  • prefacetzi
  • prefacetzi-
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • prefac
(sa)
  • prefac
  • prefaceam
  • prefacui
  • prefacusem
a II-a (tu)
  • prefaci
(sa)
  • prefaci
  • prefaceai
  • prefacushi
  • prefacuseshi
a III-a (el, ea)
  • preface
(sa)
  • prefak
  • prefacea
  • prefacu
  • prefacuse
plural I (noi)
  • prefacem
(sa)
  • prefacem
  • prefaceam
  • prefacuram
  • prefacuseram
  • prefacusem
a II-a (voi)
  • prefacetzi
(sa)
  • prefacetzi
  • prefaceatzi
  • prefacuratzi
  • prefacuseratzi
  • prefacusetzi
a III-a (ei, ele)
  • prefac
(sa)
  • prefak
  • prefaceau
  • prefacura
  • prefacusera
priface
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

preface, prefacverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A da sau a lua o forma noua un contzinut nou; a (se) transforma a (se) modifica a (se) schimba a (se) preschimba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Numai iata k iar i iese spinul inainte imbracat altfel shi calare pe un cal frumos shi prefacindushi glasul incepe a caina pe fiul craiului. CREANGA P. 202. DLRLC
    • format_quote Ravarsarea popoarelor noua a prefacut pamintul. RUSSO O. 83. DLRLC
    • format_quote O an prezis atita maretz reformator... prefa rastoarna shi imbunatatzeaza. ALEXANDRESCU P. 77. DLRLC
    • format_quote cu pronuntzare regionala Trebuie mai intii sa ne prifacem numele; sa le mai lungim. Tu tei chema de azi inainte Pungescovici shi eu Bondicescu. ALECSANDRI T. I 117. DLRLC
    • format_quote Englezii se razbunara prefacind satul in cenusha printrun bombardament in regula. BART E. 321. DLRLC
    • format_quote Hirca aceasta de baba... prefacuse atunci pe stapinusau FatFrumos in purcelul cel ogirjit rapciugos shi rapanos. CREANGA P. 101. DLRLC
    • format_quote Anii prefac copilul nebunatic in omul cu mintea coapta. RUSSO O. A. 68. DLRLC
    • format_quote rar O baba ia zis K Fira pe fata So prefaca moarta. COSHBUC P. II 151. DLRLC
    • format_quote Fata imparatului se preface intro pasarica shi zboara nevazuta printre cinci straji. CREANGA O. A. 259. DLRLC
    • format_quote SHi cum il saruta pe frunte el se prefacu intro floare roshieinchisa k vishina coapta. EMINESCU N. 17. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Mitreo se apropie shi pentru necajita tzara noastra eliberarea. SHi atunci democratzia va lua cirma. Cite se vor face shi preface toate trebuiesc aparate. SADOVEANU M. C. 125. DLRLC
  • 2. tranzitiv A repara a reface un obiect schimbandui (partzial sau total) aspectul infatzisharea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Adusese o croitoreasa cu ziua in casa sai prefaca o rochie neagra. C. PETRESCU C. V. 169. DLRLC
  • 3. reflexiv A incerca (prin atitudine comportare) sa dea o impresie falsa pentru a induce in eroare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: simula
    • format_quote Se prefacea a nu intzelege k nu e dorit. VORNIC P. 197. DLRLC
    • format_quote Imprejur satul dormea sau se prefacea k doarme intro linishte de mormint. REBREANU R. II 106. DLRLC
    • format_quote Apoi capra porneshte inainte plingind shi lupul dupa dinsa prefacinduse k plinge. CREANGA P. 31. DLRLC
    • format_quote Pentru atita lucru ai shovait? – intreba prefacinduse dezamagit. VORNIC P. 130. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.