17 definitzii pentru perciune
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PERCIÚNE perciuni s. m. Fiecare dintre cele doua shuvitze de par (adesea lasate lungi shi rasucite) care se prelungesc lateral pe obraz langa urechi de la tample in jos (la barbatzi). ♦ (Rar) Favorit. ♦ (Rar) Smoc de par de pe fruntea cailor. [Var.: perciún s. m.] Din tc. perçem.
PERCIÚNE perciuni s. m. Fiecare dintre cele doua shuvitze de par (adesea lasate lungi shi rasucite) care se prelungesc lateral pe obraz langa urechi de la tample in jos (la barbatzi). ♦ (Rar) Favorit. ♦ (Rar) Smoc de par de pe fruntea cailor. [Var.: perciún s. m.] Din tc. perçem.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
perciune sm [At: CIHAC II 251 / V: perciun (reg) parciun ~cion / Pl: ~ni / E: tc perçem] (Mpl) 1 Fiecare dintre cele doua shuvitze de par lasate lungi shi rasucite care incadreaza obrazul langa urechi de la tample in jos Si: (rar) percica (5). 2 (Rar) Favorit. 3 (Rar) Bucla de par Si: carliontz. 4 (Rar; if perciun) Percica (4). 5 (Pan; reg; lpl) Ashchii subtziri shi rasucite care cad de la gealau Si: (reg) geluiri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PERCIÚNE perciuni s. m. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre cele doua shuvitze de par (uneori lasate lungi shi rasucite) care se prelungesc lateral pe obraz linga urechi mai jos de timple. Ma suparasem cami rasucise putzin perciunii. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 194. De cind ai lasat satzi creasca perciuni shi de cind portzi caftan? EMINESCU N. 78. Perciunii mi se facuse maciuca. ALECSANDRI T. 22.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PERCIÚNE ~i m. 1) SHuvitza de par (la barbatzi) care acopera tampla shi care se prelungeshte in jos pe obraz. 2) Barba care creshte de o parte shi de alta a fetzei de la tampla pana la barbie; favorit. 3) rar SHuvitza de par care acopera fruntea unui cal; percica. /<turc. perçem
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
perciune m. (mai ales la pl.) bucle de par shi in special ce poarta evreii bigotzi d’alungul obrajilor. [Turc. PERČEM].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PERCIÚN s. m. v. perciune.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PERCIÚN s. m. v. perciune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
parciun[1] sm vz perciune corectata
- In original greshit accentuat: parciun — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
percion sm vz perciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
perciun sm vz perciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
periciun[1] sm vz perciune
- Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
percĭún m. (turc. [d. pers.] perčem; ngr. pertsés alb. perčé perčeme bg. perčim. V. percica). Pl. Cĭufurĭ de par care Jidaniĭ habotnicĭ le poarta la urechĭ linga timple.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
perciúne s. m. pl. perciúni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
perciúne s. m. pl. perciúni
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
perciun ni.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PERCIÚNI s. pl. v. favoritzi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
perciuni s. pl. v. FAVORITZI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
perciúne (perciúni) s. m. 1. Favorit. 2. Un fel de favoritzi tipici pentru anumitzi evrei. Var. perciun. Mr. percea „cositza”. Tc. (per.) perçem (Loebel 75; Miklosich Et. Wb. 241a; SHeineanu II 289; Lokotsch 1629) cf. ngr. περτζές alb. percé bg. percem sb. bg. cr. slov. percin. Der. din bg. (Conev 86) este improbabila. Der. percica s. f. (smoc) cu schimb de suf.; perciunat (var. perciunos) adj. (cu perciune; evreu); (im)perciuna vb. (Mold. a indoi un cui dupa ce a strapuns o scindura pentru al fixa mai bine).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M45) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
perciune, perciunisubstantiv masculin
- 1. Fiecare dintre cele doua shuvitze de par (adesea lasate lungi shi rasucite) care se prelungesc lateral pe obraz langa urechi de la tample in jos (la barbatzi). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ma suparasem cami rasucise putzin perciunii. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 194. DLRLC
- De cind ai lasat satzi creasca perciuni shi de cind portzi caftan? EMINESCU N. 78. DLRLC
- Perciunii mi se facuse maciuca. ALECSANDRI T. 22. DLRLC
-
etimologie:
- perçem DEX '09 DEX '98 NODEX