parau [At: CORESI PS. 15/8 / V: ~rau^[1] (ivr) parau pariu perau (inv) ~reu (reg) parau parau / Pl: ~raie ~uri (reg) ~raua ~rao ~raie ~reie ~roaie / E: cf alb përrua] 1 sn Apa curgatoare mica permanenta sau temporara avand in general sub 50 km lungime Si: rauletz. 2 sn (Pex) Rau. 3 sn (Reg) Albie a unei ape curgatoare. 4 sn SHiroi de apa provenind din ploi sau din topirea zapezilor. 5 sn (Pex) SHantz sapat de ape pe pantele de scurgere. 6 sn (Pex) Urma lasata de un lichid care sa prelins pe ceva Si: dara. 7 sn (Fig; mpl; udp „de”) Cantitate mare. 8 sn (Fig; mpl) SHuvoi. 9 av (Pe langa verbe de mishcare) In cantitate mare. 10 sn (Pan; reg) Jgheab la teascul de stors struguri. 11 sn (Pan; pop) Canal prin care se scurge murdaria de la grajd. 12 sn (Pan; Trs) SHantz sapat in piatra. 13 sn (Pan; reg) Gardina la fundul unui butoi. 14 sn (Pan; Trs; Buc; if parau parau) Valcea. 15 sn (Pan; Trs; Buc; is) Paraul cel stramt Stramtoare intre doi muntzi sau intre doua dealuri. 16 sn (Pan; reg) Hotar care desparte doua ogoare doua proprietatzi. corectata

PARAU ~áie n. 1) Apa curgatoare mica; rau mic. 2) Curs de apa format din precipitatzii atmosferice. 3) fig. Cantitate mare (dintrun lichid) care se mishca intro directzie. /cf. alb. përrua

parau n. 1. rau mic; 2. garliciul teascului de vie. [Albanez PARRUA]. ║ adv. k un torent: lacrimile i curgeau parau.

parau sn vz parau

parau sn vz parau

parau sn vz parau

parau^[1] sm vz parau

parai^[1] sn vz parau

parau sn vz parau

pareu sn vz parau

perau sn vz parau

PARẮU s. n.^[1] v. pirau. modificata

PIRẮU piraie s. n. 1. Apa curgatoare mica riu mic care de obicei se varsa intrun riu mai mare. Pe ici pe colo piraie lucii curgeau pe sub salcii tacute incremenite in mihnirea singuratatzilor. SADOVEANU O. I 12. In vale vad cascioara cu streashina de brad; Aud tirziu prin noapte piraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri. COSHBUC P. I 258. Oltule Oltetzule! Secatziar piraiele Sa creasca dudaiele Sa trec cu picioarele. ALECSANDRI P. P. 284. Pina nu ajungi la pirau sa nu ridici poalele ( = nu te pripi). 2. Fig. Cantitate mare; shiroi. Un pirau de singe tzishni. SADOVEANU O. I 304. De lacrimi piraie Revarsaa lor unda pe negrui obraz. MACEDONSKI O. I 15. SHi varsind pirau de lacrami din ochi au multzamit cu induioshare. DRAGHICI R. 35. Pl. shi: (regional) piraie (CREANGA A. 125). Variante: piriu piriuri (ALECSANDRI P. P. 156) parau (EMINESCU N. 7) s. n.

PIRÍU s. n. v. pirau.

parắŭ V. piraŭ.

pirắŭ shi (nord) parắŭ n. pl. aĭe (alb. párrua art. parroi albie de riŭ de unde shi bg. poróĭ torent din aceĭashĭ rad. cu Prut. Pascu Arh. 1921 433). Riŭ foarte mic (asha cum incepe la izvor). A curge piraŭ a curge girla a curge mult (vorbind de lacramĭ singe vin apa). Greshit piríŭ (dupa riŭ).

piríŭ V. pirau.

parau s. n. art. paraul; pl. paráie

parau s. n. art. paraul; pl. paráie

parau (= parau) s. n. pl. parauri (paraie)^[1]

parắu (= parau) s. n. (pl. paraie)

pirau pl. piraie

parau aie.

PARAU s. 1. (GEOGR.) apa rauletz raushor (reg.) raurel rautz. (Un ~ sherpuia printre coline.) 2. (GEOGR.) apa. (A sarit cu ushurintza ~l.) 3. v. shiroi.

MIERLADEPARAU s. v. pescar pescarel pescarush.

RANDUNICADEPARAU s. v. lastundemal.

mierladepiriu s. v. PESCAR. PESCAREL. PESCARUSH.

PIRIU s. 1. (GEOGR.) riuletz riushor (reg.) riurel riutz. (Un ~ sherpuia printre coline.) 2. (GEOGR.) apa. (A sarit cu ushurintza ~.) 3. shiroi. shuvoi. (Un ~ de lacrimi de singe...)

rindunicadepiriu s. v. LASTUNDEMAL.

piriu (iuri) s. n. Mica apa curgatoare. Var. Mold. pirau aie Bucov. parau aie aie Munt. pl. pirie. Megl. paroi. Sl. (bg.) poroj „torent” (Miklosich Fremdw. 119; Tiktin) cf. puroi alb. përrua. Limba literara a asimilat rezultatul normal *paroi (k in megl.) cu riu de unde shi pl. artificial piriuri; limba populara ignora aceste forme shi lexicografi k Densusianu GS VI 364 Candrea shi Scriban le considera incorecte. Sing. pirau in loc de *paroi provine din pl. piraie k in paralelismul bulfeiebulfeu. E adevarat k istoria cuvintului bg. nu este clara; poatei vorba de un cuvint din aceeiashi familie cu roi noroi shi identic cu puroi. Dupa o parere foarte raspindita cuvintul este de origine alb. (Cihac II 719; Meyer 335; Philippide II 729; Skok Arhiv za Arbanašku Starinu II 327; Jokl IF XLIX (1931) 2826; Rosetti II 120; E. Petrovici Dacor. VII 347) parere greu de admis pentru noi pe baza unei simple asemanari. Altzi cercetatori se gindesc la o sursa autohtona (Miklosich Slaw. Elem. 10; Lahovary 340); la un tracic *parau(t) de unde ar proveni shi numele de Prut (Pascu Arhiva 1921 133; Pascu Arch. Rom. VII 567); la un gr. *παρροή in loc de παραρροή (Diculescu Elemente 491); la un lat. aquae rivus (Philippide Principii 40) ipoteza evident neinteresanta. Toate aceste intentzii de explicare par sa pacatuiasca prin faptul k se bazeaza pe un sens de „apa curgatoare” care trebuie sa fie secundar; sensul primitiv trebuie sa fi fost cel de „shuvoi” cf. piraie de lacrimi k in sb. roniti suze „a varsa lacrimi” fatza de ponor „loc unde un riu se pierde in pamint”.

PARAU com. in jud. Brashov situata in E depr. Fagarash pe stg. Oltului; 2.008 loc. (2000). Centru de cojocarie. Satul P. este atestat documentar in 1527. In satul Venetzia de Jos mentzionat documentar in 1235 se afla ruinele Cetatzii lui Negru Voda sau Cetatea Breaza (sec. 14) shi biserica Adormirea Maicii Domnului (17901818 cu picturi originare).

PARAUL RECE localitate componenta a orashului Predeal jud. Brashov statziune climaterica shi de odihna cu functzionare permanenta situata in Clabucetele Predealului la 960 m alt. la 34 km SV de Brashov. Climat de munte tonic cu aer curat lipsit de praf shi alergeni. Statziunea este indicata atat pentru odihna cat shi pentru tratarea nevrozelor a starilor de surmenaj fizic shi intelectual de debilitate a rahitismului shi tulburarilor de creshtere la copii.