6 definiții pentru păcătoși
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PĂCĂTOȘÍ, păcătoșesc, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.) A deveni păcătos, a se ticăloși, a se strica; a decădea. – De la păcătos.
păcătoși vr [At: CARAGIALE, O. VII, 454 / Pzi: ~șesc / E: păcătos] (Fam) 1 A deveni păcătos. 2 A ajunge în stare de decădere Si: a se strica, a se ticăloși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂCĂTOȘÍ, păcătoșesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se ticăloși, a se strica.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
păcătoșésc v. tr. Fac păcătos (degradez). V. refl. Orașul s’a păcătoșit de cînd e el primar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!păcătoșí (a se ~) (pop., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se păcătoșéște, imperf. 3 sg. se păcătoșeá; conj. prez. 3 să se păcătoșeáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păcătoșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păcătoșésc, imperf. 3 sg. păcătoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. păcătoșeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V402) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
păcătoși, păcătoșescverb
etimologie:
- păcătos DEX '09