12 definitzii pentru ologi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OLOGÍ ologesc vb. IV. Tranz. intranz. shi refl. (Pop.) A face pe cineva sa devina olog (1) (lovindul ranindul etc.) sau a ramane a deveni olog (in urma unui accident sau a unei boli). Din olog.

ologi [At: LB / V: (reg) ul~ / Pzi: ~gesc / E: olog] 12 vt A face pe cineva olog (1 3) lovindul ranindul etc. 34 vi A deveni olog (12).

OLOGÍ ologesc vb. IV. Tranz. intranz. shi refl. A face pe cineva sa devina olog (1) (lovindul ranindul etc.) sau a ramane a deveni olog (in urma unui accident sau a unei boli). Din olog.

OLOGÍ ologesc vb. IV. 1. Tranz. A face pe cineva sa devina olog (lovindul ranindul etc.). Cit pe ce era sa ne ologeasca boaita cea indracita. CREANGA A. 43. Noua cai cami ologea. TEODORESCU P. P. 90. 2. Intranz. A ramine olog (in urma unui accident sau a unei boli). De tziar ologi picioarele itzi ramine gura. CAMILAR N. II 351. Ii crescuse barba de trei cotzi... surzise shi ologise. FILIMON C. 301.

A OLOGÍ ~ésc tranz. A face sa se ologeasca. /Din olog

A SE OLOGÍ ma ~ésc intranz. A deveni olog; a se face olog. /Din olog

ologésc v. tr. (d. olog). Fac olog. V. intr. Ajung olog.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ologí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ologésc imperf. 3 sg. ologeá; conj. prez. 3 sa ologeásca

ologí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ologésc imperf. 3 sg. ologeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ologeásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

OLOGÍ vb. 1. a (se) schilodi (inv. shi reg.) a (se) calici. (Un om care a ~.) 2. a (se) cotonogi. (O vita care a ~.)

OLOGI vb. 1. a (se) schilodi (inv. shi reg.) a (se) calici. (Un om care sa ~.) 2. a cotonogi. (O vita care a ~.)

Intrare: ologi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ologi
  • ologire
  • ologit
  • ologitu‑
  • ologind
  • ologindu‑
singular plural
  • ologeshte
  • ologitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ologesc
(sa)
  • ologesc
  • ologeam
  • ologii
  • ologisem
a II-a (tu)
  • ologeshti
(sa)
  • ologeshti
  • ologeai
  • ologishi
  • ologiseshi
a III-a (el, ea)
  • ologeshte
(sa)
  • ologeasca
  • ologea
  • ologi
  • ologise
plural I (noi)
  • ologim
(sa)
  • ologim
  • ologeam
  • ologiram
  • ologiseram
  • ologisem
a II-a (voi)
  • ologitzi
(sa)
  • ologitzi
  • ologeatzi
  • ologiratzi
  • ologiseratzi
  • ologisetzi
a III-a (ei, ele)
  • ologesc
(sa)
  • ologeasca
  • ologeau
  • ologira
  • ologisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ologi, ologescverb

  • 1. popular A face pe cineva sa devina olog (lovindul ranindul etc.) sau a ramane a deveni olog (in urma unui accident sau a unei boli). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cit pe ce era sa ne ologeasca boaita cea indracita. CREANGA A. 43. DLRLC
    • format_quote Noua cai cami ologea. TEODORESCU P. P. 90. DLRLC
    • format_quote De tziar ologi picioarele itzi ramine gura. CAMILAR N. II 351. DLRLC
    • format_quote Ii crescuse barba de trei cotzi... surzise shi ologise. FILIMON C. 301. DLRLC
etimologie:
  • olog DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.