14 definiții pentru mohorî

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOHORÎ́, mohorăsc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) colora în roșu (-închis) sau, p. gener., într-o culoare închisă; a (se) închide la culoare. 2. Fig. A (se) posomorî, a (se) întrista. – Din mohor.

MOHORÎ́, mohorăsc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) colora în roșu (-închis) sau, p. gener., într-o culoare închisă; a (se) închide la culoare. 2. Fig. A (se) posomorî, a (se) întrista. – Din mohor.

mohorî vr [At: ODOBESCU, S. III, 534 / Pzi: ~răsc / E: mohor2] 1 A se colora în roșu închis. 2 A căpăta o culoare închisă Si: a se întuneca. 3 (Fig) A se posomori.

MOHORÎ́, mohorăsc, vb. IV. 1. Tranz. A colora în stacojiu, în culoarea spicelor de mohor. Spre a îmbuna pe zei, ei închipuise un soi nou de înjunghieri și de sacrificii, care mohorîse pămîntul cu sînge. ODOBESCU, S. III 273. 2. Refl. A căpăta o culoare roșie-închisă; p. ext. a se întuneca. Soarele va cădea după codri, mănăstirea se va mohorî. GALACTION, O. I 218. Pulberea roșie se stingea, se mohora și apa lua luciri de oțel. SANDU-ALDEA, la CADE. ◊ Tranz. Amurgul cobora nesimțit, mohorînd din ce în ce văzduhul. REBREANU, N. 84. ♦ Fig. (Despre oameni) A se posomori.

A SE MOHORÎ́ mă ~ăsc intranz. 1) A deveni roșu-închis (ca spicele mohorului). 2) A se închide la culoare; a se întuneca. 3) (despre timp, cer) A se schimba în rău (devenind mai întunecos din cauza îngrămădirii norilor); a se posomorî; a se înnora. 4) fig. (despre persoane) A deveni trist; a se mâhni; a se posomorî; a se întrista; a se amărî; a se scârbi. /Din mohor

mohorắsc, a -î́ v. tr. (d. mohorît). Posomorăsc, cătrănesc, întunec, întristez. V. refl. Călugăriĭ s’aŭ mohorît auzind. – Vechĭ și mohorîțesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mohorî́ (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mohorắsc, imperf. 3 sg. mohorá, perf. s. 3 sg. mohorî́, 3 pl. mohorấră; conj. prez. 3 să mohoráscă; ger. mohorấnd; part. mohorất

mohorî́ vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mohorăsc, imperf. 3 sg. mohorá; conj. prez. 3 sg. și pl. mohoráscă

mohorî (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mohorăsc, conj. mohorască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOHORÎ vb. 1. v. înnora. 2. v. strica. 3. v. încrunta.

MOHORÎ vb. v. întrista, mâhni, posomorî.

MOHORÎ vb. 1. a se închide, a se înnegura, a se înnora, a se întuneca, a se posomorî. (Cerul s-a ~.) 2. a se închide, a se posomorî, a se strica. (Vremea s-a ~.) 3. a se încrunta, a se întuneca, a se posomorî. (Ce te-ai ~ astfel?)

mohorî vb. v. ÎNTRISTA. MÎHNI. POSOMORÎ.

A (se) mohorî ≠ a (se) învoioșa

SÂNGE MOHORÂT s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.

Intrare: mohorî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mohorî
  • mohorâre
  • mohorât
  • mohorâtu‑
  • mohorând
  • mohorându‑
singular plural
  • mohorăște
  • mohoraște
  • mohorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mohorăsc
(să)
  • mohorăsc
  • mohoram
  • mohorâi
  • mohorâsem
a II-a (tu)
  • mohorăști
(să)
  • mohorăști
  • mohorai
  • mohorâși
  • mohorâseși
a III-a (el, ea)
  • mohorăște
  • mohoraște
(să)
  • mohorască
  • mohora
  • mohorî
  • mohorâse
plural I (noi)
  • mohorâm
(să)
  • mohorâm
  • mohoram
  • mohorârăm
  • mohorâserăm
  • mohorâsem
a II-a (voi)
  • mohorâți
(să)
  • mohorâți
  • mohorați
  • mohorârăți
  • mohorâserăți
  • mohorâseți
a III-a (ei, ele)
  • mohorăsc
(să)
  • mohorască
  • mohorau
  • mohorâ
  • mohorâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mohorî, mohorăscverb

  • 1. A (se) colora în roșu (-închis) sau, prin generalizare, într-o culoare închisă; a (se) închide la culoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: întuneca
    • format_quote Spre a îmbuna pe zei, ei închipuise un soi nou de înjunghieri și de sacrificii, care mohorîse pămîntul cu sînge. ODOBESCU, S. III 273. DLRLC
    • format_quote Soarele va cădea după codri, mănăstirea se va mohorî. GALACTION, O. I 218. DLRLC
    • format_quote Pulberea roșie se stingea, se mohora și apa lua luciri de oțel. SANDU-ALDEA, la CADE. DLRLC
    • format_quote Amurgul cobora nesimțit, mohorînd din ce în ce văzduhul. REBREANU, N. 84. DLRLC
  • 2. figurat A (se) posomorî, a (se) întrista. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • mohor DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.