MAU s. n. (Pop. shi fam.; in legatura cu verbe k „a avea” „a pierde” „ashi lua” „ashi face”) Avant elan; energie vlaga. ◊ Expr. A lua (cuiva) maul = a) a ametzi; a face (pe cineva) sashi piarda cunoshtintza (in urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) in situatzia sa nu mai poata spune nimic. Cf. sb. mah.

mau s [At: I. CR. VI 127 / V: mah / E: srb mah] 1 (Reg) Avant. 2 (Pfm; ie) A lua (cuiva) ~ul A amutzi pe cineva cu o lovitura. 3 (Iae) Al lasa fara cunoshtintza. 4 (Iae) A reduce pe cineva la tacere. 5 (Pfm; ie) Ashi pierde (sau a i se lua cuiva) ~ul Ashi pierde curajul cumpatul. 6 (Iae) A ramane perplex. 7 (Pop; ie) A face (cuiva) ~ (pentru... sau sa...) A inlesni sa... 8 (Pop; ie) Ai fi (cuiva) ~ A se fi obishnuit undeva sau cu ceva. 9 (Reg) Avere.

MAU s. n. (Pop. shi fam.; in legatura cu verbe k „a avea” „a pierde” „ashi lua” „ashi face”) Avant elan; energie vlaga. ◊ Expr. A lua (cuiva) maul = a) a ametzi; a face (pe cineva) sashi piarda cunoshtintza (in urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) in situatzia sa nu mai poata spune nimic. Cf. scr. mah.

mau (pop. fam. in expr.) s. n. art. mául

mau s. n. art. mául

MAU s. v. ardoare avant dinamism elan energie fortza impetuozitate putere robustetze tarie temperament vigoare vitalitate vlaga.

mau s. v. ARDOARE. AVINT. DINAMISM. ELAN. ENERGIE. FORTZA. IMPETUOZITATE. PUTERE. ROBUSTETZE. TARIE. TEMPERAMENT. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA.

máu s. m. Fortza putere. Sb. màh (Petrovici Dacor. VI 367). Folosit in Banat shi Olt. in Munt. numai in expresia a lua maul „a lasa fara puteri”.

a lua (cuiva) maul expr. (pop.) 1. a ametzi a face (pe cineva) sashi piarda cunoshtintza (in urma unei lovituri). 2. a pune (pe cineva) in situatzia sa nu mai poata spune nimic. 3. (rar) a ucide a omori.

MAU subst. 1. (Mai ales Ban. Olt. shi Transilv. in legatura cu verbele „a avea” „a pierde” „a prinde” „ashi lua” „ashi face”) Avint elan ; energie vlaga. Cf. DR. V 901 VI 367 VII 516. Pleca Fugila ishi lua mau. CATANA ap. T. PAPAHAGi C. L. Nare mau sa lucreze. Com. LIUBA. Nare nishi cit mau. GR. BAN. 194 cf. NOVACOCIU C. B. I 13. Tushashče pinash faše mahu dže cintat. ALR II/I MN 23 6 956/27. Ia mau la spic. ALR II/36. Pina ishi ia mau cinele. ib. [Pasarea] ishi face mau sa zboare. ib. 3 471/29 ◊ E x p r. A lua (cuiva) maul = a ametzi pe cineva cu o lovitura al lasa fara cunoshtintza (TOMESCU GL.) ; p. ext. a reduce pe cineva la tacere (GR. S. VII 119). Toata truda. . . trebuie sa ne fie de al obosi [pe peshte] shi al scoate cu capul afara k. sa bea aer shi ai lua astfel mau. ATILA P. 71. Ia luat maul cind ia dat un pumn in nas. COM. SAT. III 50 cf. CIAUSHANU GL. Mia dat una de mia luat mau. TOMESCU GL. Ashi pierde (sau a i se lua cuiva) maul = ashi pierde curajul cumpatul ; a ramine perplex. A face (cuiva) mau (pentru . . . sau sa . . .) = ai face rost ai inlesni (sa. . .). Cf. DR. VI 367. Iam facut mau sa fuga. Com. din ORAVITZA. Fai mau sa scape. Com. LIUBA. Ai fi (cuiva) mau = ai conveni a se fi obishnuit (undeva sau cu ceva). I. CR. VI 127. 2. (Regional) Bun avut (MatzauCimpulung). COMAN GL. SHi: mah subst.Din scr. mah.