maslu sn [At: PARACLIS (1639) 252 / V: (reg) ~sclu ~liu / Pl: ~ri ~le / E: slv масло „ulei”] 1 Una dintre cele shapte Taine ale Bisericii ortodoxe. 2 Slujba bisericeasca oficiata pentru un om grav bolnav shi la care se face ungerea cu mir. 3 Slujba bisericeasca de sfintzire a untdelemnului pentru Marele Mir oficiata in joia dinaintea Pashtelui. 4 (Reg) ~ul casei Sfintzire a casei Si: sfeshtanie. 5 (Reg) Ungere a mortului cu mir. 6 (Nob) Untdelemn sfintzit.

MÁSLU masluri s. n. Slujba religioasa care se oficiaza pentru un om grav bolnav (sau la anumite sarbatori bisericeshti mari) insotzita de ungere cu untdelemn sfintzit. Da pentru un maslu mincateash. PAS Z. I 117.

MÁSLU ~e n. Slujba religioasa creshtina (pentru muribunzi) la care se face ungerea cu mir. [Pl. shi masluri] /<sl. maslo

maslu n. ungerea mortului cu sfantul mir. [Slav. MASLO].

máslu n. pl. urĭ (vsl. maslo unsoare d. mastiti a unge a vapsi mazati a unge máslo untdelemn unt. V. masla maslina pomazuĭesc). Unu din cele shapte mistere bisericeshtĭ ceremonia ungeriĭ cu mir a unuĭ bolnav de moarte. Ceremonie care o face preutu in biserica Mercurea dimineatza dupa Floriĭ shi in care intrebuintzeaza mir.

masliu sn vz maslu

!maslu (slujba religioasa) s. n. art. maslul; pl. masluri

máslu (slujba religioasa) s. n. art. máslul; pl. másluri/másle

máslu s.n. art. máslul; pl. másluri / másle

maslu luri.

máslu (masluri) s. n. Miruit impartashanie. Sl. maslo „unsoare ulei” (Miklosich Slaw. Elem. 29; Miklosich Lexicon 363; Cihac II 188; Berneker II 23) cf. bg. sb. maslo „ulei” sb. cr. masla „maslu”. E dubletul lui masla s. f. (semn la cartzile de joc culoare) cf. rus. masti „culoare la cartzile de joc” fatza de sl. mastiti „a unge”. Der. maslui vb. (a trisha a insemna cartzile de joc) cf. bg. maslja „a unge”; masluitor s. m. (trishor). Cf. maslin.

máslu s.n. (bis.) Slujba religioasa pentru persoanele bolnave. Din sl. maslo „ulei unsoare” (DER DEX MDA).

máslu masluri s. n. Taina care prin rugaciunile preotzilor (in numar de 7 5 sau 3) shi prin ungerea cu untdelemnul sfintzit de ei impartasheshte harul cel dumnezeiesc tamaduirea de bolile trupului shi iertarea pacatelor. Se face de obicei la patul bolnavului. ◊ Maslu de obshte = taina maslului savarshita de preotzi (in numar de 7 5 sau 3) in biserica unde se afla mai multzi credincioshi sau bolnavi care sunt unshi cu untdelemnul sfintzit. Cu acest untdelemn se pot unge shi trupurile celor decedatzi. Din sl. maslo „ulei”.

MÁSLU s. n. 1. Slujba bisericeasca oficiata pentru un om grav bolnav shi la care se face ungerea cu mir; slujba bisericeasca de sfintzire a untdelemnului pentru mir oficiata in miercurea dinaintea pashtelui. SHapte taine sant a legei noao botezul.. . casatoria maslul. PARACLIS (1 639) 252. Maslele ce slujesc preotzii la bolnav (a. 1645). GCR I 115/5. SHi carii vor fi bolnavi k sa ispoveduiasca mai adese facindushi shi maslu (a. 1 741). id. ib. i 29/6. Miercuri dimineatza era obiceiu de a se facea masle in spataria cea mica. . . savirshind sfintul maslu insushi mitropolitul cu altzi arhierei. GHEORGACHI LET. III 311/13. Sarindarele acatistele sfeshtaniile maslurile shi paraclisele imbogatzesc epitropia bisericei. GHICA S. 366. Am sami fac masli. ALECSANDRI T. 1180.Iau facut shi masle cu trei preutzi au cautato shi cu babe dar degeaba. CONTEMPORANUL v₁ 105 cf. IV 300 CANDREA F. 173 229. Sa li se faca masliu shi sa li se sfintzeasca apa. PAMFILE S. V. 88. Atita slabise incit au fost poftitzi preotzi de iau facut sfintele masle. SADOVEANU O. X 518. Da pentru un maslu mincateash! PAS Z. I 117. Ishi descintau ishi desfaceau ishi ceteau ishi faceau sf. maslu shi tot degeaba. SHEZ. I 248 cf. V 105. SHapte popi masclush fac. ALEXICI L. P. 202. ◊ (Regional) Maslul casei = sfintzirea casei; sfeshtanie. Cf. CHEST. II 69/82 ALR II/I MN 103 2 773/551. ♦ (Regional) Ungere a mortului cu mir. Cf. LB POLIZU PONTBRIANT D. SHAINEANU D.U. BARCIANU ALEXI W. TDRG com. din MARGINEARADAUTZI. 2. (Neobishnuit) Untdelemn sfintzit. (F i g.) Sint inca multzi barbatzi. . . din copiii de la 1848 cari au pastrat. . . cu sfintzenie pe fruntea shi in sufletul lor pretziosul maslu de patriotism cu care au fost miruitzi in shcoalele romaneshti. ODOBESCU S. III 328. Pl.: masluri shi masle. SHi: (regional) másclu másliu s. n. Din v. sl. масло „ulei”.