MARTIROLÓGIU martirologii s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor² Bisericii (shi povestirea suferintzelor lor) sau p. gener. lista celor care au suferit ori au murit pentru o idee pentru o convingere. [Var.: martirológ s. n.] Din lat. martyrologium fr. martyrologe.

martirologiu sn [At: SHINCAI HR. I 56/30 / V: ~rolog (inv) ~loghiu / Pl: ~i / E: lat martirologium ger Martylologium ngr μαρτυρολόγιον fr martyrologe] 1 Scriere care cuprinde lista martirilor Bisericii shi povestirea suferintzelor lor. 2 Scriere care cuprinde lista celor care au suferit au murit pentru o idee pentru o convigere.

MARTIROLÓGIU martirologii s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor² bisericii (shi povestirea suferintzelor lor) sau p. gener. lista celor care au suferit ori au murit pentru o idee pentru o convingere. [Var.: martirológ s. n.] Din lat. martyrologium fr. martyrologe.

MARTIROLÓGIU s.n. 1. Lista de martiri sau de sfintzi; martirologie. 2. (Fig.) Lunga enumeratzie de suferintze indurate. [Pron. giu. / < lat. martyrologium cf. germ. Martyriologium ngr. martirologion fr. martyrologe].

MARTIROLÓGIU s. n. 1. scriere cuprinzand lista martirilor bisericii sau a acelora care au suferit pentru o idee etc.; martirologie. 2. (fig.) lunga enumeratzie de suferintze indurate. (< lat. martyrologium fr. martyrologe)

MARTIROLÓGIU ~i n. 1) Culegere de povestiri despre suferintzele indurate de mucenicii bisericii. 2) fig. rar Lista de martiri sau de sfintzi. /<lat. martyrologium fr. martyrologe

martirologiu n. 1. catalogul martirilor shi al sfintzilor in genere; 2. fig. enumeratiune lunga de suferintze indurate.

*martirológiŭ n. (mlat. martyrologium ngr. martyrológion compus k shi orologiŭ). Lista saŭ catalogu martirilor saŭ sfintzilor (cam tot una cu sinaxar). Fig. Catalogu victimelor saŭ suferintzelor: martirologiu shtiintzeĭ martirologiu unuĭ om.

martirolog¹ sn vz martirologiu

martirologhiu sn vz martirologiu

martirológiu [giu pron. gĭu] s. n. art. martirológiul; pl. martirológii art. martirológiile (gii)

martirológiu s. n. [giu pron. giu] art. martirológiul; pl. martirológii art. martirológiile (sil. gii)

martirologiu gii.

MARTIROLÓGIU s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor bisericii (shi povestirea suferintzelor lor) sau p. gener. lista celor care au suferit au murit pentru o idee pentru o convingere. Pomenire in martirologhiul cel din Roma se face in 25 ianuarie. SHINCAI HR. I 56/30. E de prisos o stapinitori ai ceasului ce trece sa sporitzi martirologiul cel noul GALATION A. 450. ◊ F i g. Scrisoarea dtale adevarat martirolog a bietelor flori. NEGRUZZI S. I 98. Pl.: martirologii. SHi: martirológ (invechit) martirológhiu s. n. Din lat. martyrologium germ. Martyrologium ngr. μαρτυρολόγιον fr. martyrologe.