MARTÍR² A martiri e s. m. shi f. Persoana care a avut de indurat suferintze chinuri ingrozitoare sau moartea pentru ideile convingerile sale. ♦ Spec. Mucenic (al Bisericii). ♦ P. gener. Persoana care indura persecutzii un tratament inuman bataie etc. Din fr. martyr.

martir² ~a smf [At: ASACHI I. 56/29 / Pl: ~i ~e / E: fr martyr] 1 Persoana care a avut de indurat suferintza chinuri ingrozitoare sau moartea pentru ideile convingerile sale. 2 Mucenic al Bisericii. 3 (inv; is) Cununa ~ilor Martiriu.

MARTÍR² A martiri e s. m. s. f. Persoana care a avut de indurat suferintze chinuri ingrozitoare sau moartea pentru ideile convingerile sale. ♦ Spec. Mucenic (al bisericii). ♦ P. gener. Persoana care indura persecutzii un tratament inuman bataie etc. Din fr. martyr.

MARTÍR A martiri e s. m. shi f. Persoana care indura chinuri sau moartea pentru convingerile sale pentru o credintza ¹ sau o atitudine; mucenic. Martir iubite a libertatzii Tu mori departe deal tau pamint! ALECSANDRI O. 96. Persoana care sufera chinuri morale sau fizice provocate de cineva sau de ceva. Nu ma marit! repeta Laura cu o linishte trista de martira. REBREANU I. 88. Prin arshitza caniculara semnindushi pashii pe asfalt Porni din nou martirul nostru de la un cap la celalalt Cutreierind tot Bucureshtii. ANGHELIOSIF C. M. II 10.

MARTÍR A s.m. shi f. Cel care indura chinuri pentru convingerile sale; mucenic. ♦ Persoana care sufera mult din cauza cuiva. [Cf. fr. lat. gr. martyr].

MARTÍR A s. m. f. 1. mucenic (al bisericii). 2. cel care indura chinuri pentru convingerile sale. (< fr. lat. gr. martyr)

MARTÍR ~a (~i ~e) m. shi f. 1) Persoana care indura chinuri fizice sau morale pentru o cauza; mucenic. 2) bis. Persoana care a acceptat condamnarea la moarte fara a se dezice de credintza creshtina. 3) fig. Persoana supusa unor suferintze tratamente sau persecutzii inumane. /<fr. martyr

martir m. 1. cel cea suferit moartea spre a marturisi adevarul religiunii; 2. cel ce a suferit pentru o doctrina oarecare; 3. fig. cel ce sufera mult.

mártir a s. (ngr. mártyras d. vgr. mártyr shi mártys de unde shi lat. mártyr mártyris it. mártire sp. mártir. V. martur). Mucenic cel care a suferit moartea sustzinindushĭ ideile luĭ religioase orĭ shtiintzifice. Fig. Om care a suferit mult. Fals martír (dupa fr. martyr).

eróumartír s. m. Persoana moarta eroic (in cursul Revolutziei din decembrie 1989) ◊ „Cinstirea EroilorMartiri din decembrie ’89 trebuie sa ramana vie in amintirea noastra.” R.l. 5 VIII 93 p. 14 (din erou + martir)

oráshmartír s. n. Orash care a avut mult de suferit ◊ „[...] listele cu semnaturi [urmeaza] a fi depuse in orashulmartir [Hiroshima] exact in ziua celei dea 40a comemorari a tragediei care a traito.” Sc. 12 XII 84 p. 6. ◊ „In orashulmartir Timishoara a avut loc un impresionant marsh.” R.l. 8 V 90 p. 2 (din orash + martir)

martír¹ (persoana) s. m. pl. martíri

martír (persoana) s. m. pl. martíri

martir sb. m. ra sb. f. (mucenic).

+orashmartir s. n. pl. orashemartir

MARTÍR s. v. mucenic.

MARTIR s. (BIS.) mucenic (inv.) martor marturie marturisitor otroc.

martír martiri s. m. 1. Persoana care a avut de indurat suferintze sau moartea pentru ideile shi convingerile sale. 2. Mucenic al Bisericii. ♦ P. gener. Persoana care indura persecutzii tratamente inumane etc. ◊ Martirii de la Niculitzel = numa dat celor patru sfintzi martiri: Attalos Zotikos Kamasis shi Philippos ale caror moashte sau gasit in martiriconul descoperit intro bazilica de pe teritoriul com. Niculitzel jud. Tulcea in toamna anului 1971. Martiriul a avut loc in Noviodunum Isaccea de azi (pe teritoriul careia se afla com. Niculitzel) la sfarshitul sec. 3 shi inceputul sec. 4. Moashtele lor de afla la mrea Cocosh jud. Tulcea. Bis. i sarbatoreshte la 4 iunie. Din fr. martyr.

Iustin Martirul shi Filozoful (100167 d. Hr.) sfant martir n. in Sihem capitala Samariei. A studiat filozofia lui Platon iar dupa creshtinare a scris mai multe opere pentru apararea creshtinismului printre care Apologia religiei creshtine Cuvantari catre greci Dialog cu iudeul Trifon etc. Refuzand sa jertfeasca idolilor a fost martirizat shi executat prin decapitare in timpul imparatului Marc Aureliu. Este sarbatorit la 1 iunie.

ACTELE MARTIRILOR documente despre viatza shi suferintzele martirilor creshtini din epoca primara a bisericii intocmite pe baza relatarilor facute de martori oculari.

MARTIR² A s. m. shi f. 1. Persoana care a avut de indurat suferintze chinuri ingrozitoare sau moartea pentru ideile convingerile sale. Mihail printzipul de Cernigov au primit la Orda moartea sa de martir. ASACHI i. 56/29. Singele de martiri e planta ce rodeshte Curind tirziu odata dar insa nelipsit. ALEXANDRESCU O. I 79. Martir iubite a libertatzii Tu mori departe deal tau pamint! ALECSANDRI O. 96. Se visa in fundul unei temnitze legat in lantzuri shi totushi fericit in inima simtzinduse martir care prin jertfa sa trebuie sa smulga izbinda tuturor. REBREANU I. 231. Reforma religioasa shia recrutat in acest mediu cei mai zeloshi adeptzi shi cei mai numeroshi martiri. OTZETEA R. 311. Libertatea moderna a izvorit din puterea sufleteasca a acestor martiri ai convingerilor lor. id. ib. 324. Scriitorul rus zice. . . Gorki a fost luptator onest martir suprem al adevarului. SADOVEANU E. 191. Martiri politici. PAS Z. IV 113. Singele martirilor este acela care face sa creasca cele mai grabnice recolte. SCINTEIA 1952 nr. 2391. Martiri ai poporului. L 1963 nr. 130 2/3. ◊ (Glumetz) Prin arshitza caniculara semnindushi pashii pe asfalt Porni din nou martirul nostru de la un cap la celalalt Cutreierind tot Bucureshtii. ANGHELIOSIF C. M. II 10. 2. Mucenic (al bisericii). Sarbatoarea sintului martiri Georgi. HASDEU I. C. I 27 cf. LM. Sa te pot vedea. . . o sinta O martira ce suride printra lumei dor shi chin. EMINESCU O. IV 38 cf. I 30. In ziua cind calendarul ortodox praznuieshte pe sfinta martira Agripina. . . Stanica ishi aduse aminte k are o matusha Agripina. CALINESCU O. II 85. In loc de nuduri shi naturi moarte multzi ishi luara obiceiul de ashi impodobi dormitoarele shi sufrageriile cu chipuri de martiri ortodocshi shi de martire. STANCU R. A. IV 334. Cununa martirilor. MARTIRIU. Laurii biruintzei sau cununa martirilor. BALCESCU M. V. 25. ◊ (K termen de comparatzie) Nu ma marit! repeta Laura cu o linishte trista de martira. REBREANU I. 88. Asculta k un martir teoriile [lui] agricole. id. r. i 174. Ashtepta in fatza paharului neatins cu o resignare de martir. C. PETRESCU C. V. 312. Pascalopol urca luind aere de martir. CALINESCU E. O. I 119. Pl.: martiri e. Din fr. martyr „persoana care a avut de suferit pentru convingerile sale”.