macru ~a [At: CANTEMIR IST. 45 / V: (reg 1) ~cla af / Pl: ~ri ~re / E: ml macer era crum] 1 a (D. came) Fara grasime shi fara oase Si: slab. 2 sf (Irg) Strat de carne din slanina. 3 sf (Reg) Parte musculoasa a unui organ. 4 a (Trs; d. oameni shi vite) Uscatziv. 5 a (D. pamant) Sarac. 6 a (Irg; fig) SHubred.

MÁCRU² A adj. (despre vite sau despre oameni shi partzi ale corpului lor) fara carne slab. ♦ carne ~a = carne slaba fara grasime shi fara oase. (< lat. macer cra)

MÁCRU ~a (~i ~e) 1): Carne ~a carne slaba fara grasime shi fara oase. 2) (despre vite sau despre persoane shi partzi ale corpului lor) Care este fara grasime; slab; uscatziv. /<lat. macer ~cra ~um

macru a. slab vorbind de carne shi de vite. [Lat. MACRUM].

mácru a adj. (lat. mácer mácra it. macro magro pv. cat. magre fr. maigre sp. pg. mugro). Est. Carne macra carne slaba saŭ fara grasime vorbind de carne taĭata shi destinata mincariĭ. In vest rar ob. slab: carne slaba.

MÁCRA adj. f. (Despre carne) Fara grasime slaba.

mácru (macru) adj. m. pl. mácri; f. mácra pl. mácre

mácru adj. m. (sil. cru) pl. mácri; f. sg. mácra pl. mácre

MÁCRU adj. slab. (Carne ~.)

MÁCRU adj. v. nefertil neproductiv neroditor sarac slab steril sterp.

MACRU adj. slab. (Carne ~.)

macru adj. v. NEFERTIL. NEPRODUCTIV. NERODITOR. SARAC. SLAB. STERIL. STERP.

mácru (mácra) adj. Slab fara grasime. Mr. macru. Lat. macer (Pushcariu 1012; CandreaDens. 1037; REW 5202) cf. it. sp. port. magro fr. maigre prov. cat. magre. Se spune numai despre carne. Var. macra s. f. (but) se foloseshte in Bucov. cf. ALR I 56. Der. macrime (var. macriciune) s. f. (rar slabiciune).

MÁCRU A adj. s. f. 1. Adj. (Despre carne in special despre carnea de macelarie) Slab fara grasime shi fara oase. Oricit de macra shi de vinjoasa carnea lear fi [pasarilor] decit starvul imputzit tot mai dulce iaste. CANTEMIR IST. 45. [Inima e] acea bucata de carne macra prin care circuleaza singele. NEGRUZZI S. I 256. Boul ingrashat ajunge la greutatea de 800 kilograme de carne macra. ap. TDRG cf. ALR II 4069/387 A V 6 VI 26. Cine poate oase roade cine nu nici carne macra. ZANNE P. IV 27. ◊ (Substantivat) Celuialalt iau dat mai multe ciolane spircuri shi macra. SBIERA P. 254. Miai dat numai nishte macra shi ciolane! id. ib. 255 cf. com. din MARGINEARADAUTZI. 2. S. f. (Regional) Patura de carne din slanina. Cf. LB com. din ARAD shi din ZAGRANASAUD. ♦ (Cu determinari care indica partzi ale corpului) Parte musculoasa a unui organ. Mam taiat in macra kiśorului. Com. din MARGINEARADAUTZI. Macra sholdului DR. V 320. 3. Adj. (Mai ales in Transilv. despre vite shi partzi ale corpului lor p. e x t. despre oameni shi partzi ale corpului lor) Fara carne slab; uscatziv. [Oi] scurte shi macre in picioare. ECONOMIA 85/19 cf. LB STAMATI D. Izraelitul din Algeria este macru shi bine proportzionat. HASDEU I. C. I 174. Un preut de statura mica slab shi macru la constructurai corporala. F (1868) 6. Biata fata care lucra zile intregi in baie din zi in zi devenea mai macra shi mai palida. ib. (1871) 583. Era om inaintat in etate... inalt macru cu un aer rece. ib. (1877) 423. Slabi jigaritzi... cu falcile intrate unele intraltele de macre ce erau. ISPIRESCU ap. TDRG cf. REV. CRIT. IV 144. ♦ (Despre pamint) Sarac. Radacinilor le place pamintul cel gras; ashadara cel macru trebuie aruncat de pre linga dinsele. ECONOMIA 148/19 cf. 68/25. ♦ Fig. (Despre abstracte) Lipsit de fortza de vigoare; shubred precar. In Blaj existase pina in 1831 din liceu numai un curs macru de 1 an pentru psihologie shi logica alt nimic. BARITZIU P. A. I 611. Eu sint multzamit k fac aceea ce videtzi caci mijloacele mele sint foarte macre. URICARIUL VIII [prefatza]. Pl.: macri e. SHi: (regional 1) mácla adj. ALR I 739/308. Lat. macer era crum.