opțiuni
  • info

19 definiții pentru ilău

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILẮU, ilaie, s. n. (Reg.) Nicovală. [Var.: iléu s. n.] – Din magh. ülö[1]

  1. Etimonul corect ortografiat este üllő — Ladislau Strifler

ilău sn [At: DOSOFTEI, V. S. 75 / V: (înv) ileu, (nob) ghilău / Pl: ilaie, ~ăie, ileie / E: mg űlő] (Reg) 1 sn Nicovală. 2 sn (Îe) A fi între ciocan și ~ A fi într-o situație critică, din care nu există posibilitate de ieșire. 3 sn Ciocan mare Si: baros. 4 sna Dans popular nedefinit mai îndeproape. 5 sna Melodie după care se execută ilăul (4).

ILẮU, ilaie, s. n. (Reg.) Nicovală. [Var.: iléu s. n.] – Din magh. üllő.

ILẮU, ilaie, s. n. (Regional) Nicovală. Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău. EMINESCU, O. I 62. S-a pus pe ilău În mîni c-un ceatlău. MARIAN, S. 233. Țiganii, cînd mi-l vedea, Sus pe ilău cum ședea, Vai, amar se bucura Și din gură toți striga... TEODORESCU, P. P. 262. – Variantă: iléu (COȘBUC, P. II 23) s. n.

ILẮU iláie n. Bloc de oțel folosit ca suport la forjarea manuală a metalelor; nicovală. /ung. ülö

ilău n. Mold. nicovală: ciocanul ce cade pe ilău EM. [Ung. ÜLÖ].

ilắŭ n., pl. ăĭe (ung. ülö). Nord. Nicovală. – În Trans. și ileŭ, pl. eĭe.

ILÉU s. n. v. ilău.

ILÉU s. n. v. ilău.

ILÉU s. n. v. ilău.

ileu sn vz ilău

iléŭ, V. ilăŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ilắu (reg.) s. n., art. ilắul; pl. iláie

ilău s. n., art. ilăul; pl. iláie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ILĂU s. v. nicovală.

ilău s. v. NICOVALĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ilắu (iléie), s. n. – Nicovală. – Var. ileu. Mag. ülő (Cihac, II, 508; Gáldi, Dict., 93). În Mold.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ilắu, iláie, s.n. (reg.) 1. nicovală. 2. numele unui dans țărănesc.

ilắu, ileie, (ileu), s.n. – 1. Nicovală mare, montată pe o buturugă, pe care se bate fierul înroșit: „...de săreau scântei din potcoave, ca și la cocie, când sufli cu foalele și bați pe ilău” (Bilțiu, 1999: 186). 2. Nicovală mică de fier, pe care se bate coasa; se înfige în pământ pe jumătate; este prevăzută cu un opritor de lemn numit popă; batcă. – Din magh. üllő „nicovală” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

ilắu, ileie, (ileu), s.n. – 1. Nicovală mare, montată pe o buturugă, pe care se bate fierul înroșit. 2. Nicovală mică de fier, pe care se bate coasa; se înfinge în pământ pe jumătate; este prevăzută cu un opritor de lemn numit popă; batcă. – Din magh. üllő „nicovală”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ilắu, ilaie s. n. (prst.) pat.

Intrare: ilău
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ilău
  • ilăul
  • ilău‑
plural
  • ilaie
  • ilaiele
genitiv-dativ singular
  • ilău
  • ilăului
plural
  • ilaie
  • ilaielor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ileu
  • ileul
  • ileu‑
plural
  • ileie
  • ileiele
genitiv-dativ singular
  • ileu
  • ileului
plural
  • ileie
  • ileielor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ilău, ilaiesubstantiv neutru

  • 1. regional Nicovală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nicovală
    • format_quote Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău. EMINESCU, O. I 62. DLRLC
    • format_quote S-a pus pe ilău În mîni c-un ceatlău. MARIAN, S. 233. DLRLC
    • format_quote Țiganii, cînd mi-l vedea, Sus pe ilău cum ședea, Vai, amar se bucura Și din gură toți striga... TEODORESCU, P. P. 262. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.