optziuni
  • info

10 definitzii pentru hai (s.n.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

HAI interj. s. n. (Fam.) I. Interj. 1. Cuvant care exprima un indemn la o actziune (comuna) cu interlocutorul. 2. (Cu functzie de imperativ corespunzand unor verbe de mishcare) Vino! venitzi! sa mergem! ♦ (Repetat cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvant care exprima ideea unei inaintari incete sau anevoioase. 3. Exclamatzie care exprima: regret admiratzie o intrebare. 4. (Repetat) Ba bine k nu! II. S. n. (Fam. shi arg.) Harmalaie; scandal. ◊ Expr. A face (un) hai = a face scandal in semn de protest de reprosh etc. [Var.: (reg.) ai interj.] Onomatopee.

hai1 i [At: ANON. CAR. / V: ~in / E: fo] 1 (Are) Imita un suspin. 2 (Are) Exprima regretul. 3 (Are) Exprima admiratzia. 4 Exprima o interogatzie familiara. 5 (Exclamativ) Ba bine k nu! 6 Haide.

hai3 sn [At: STANCU D. 163 / Pl: ~uri / E: nct] 1 Zgomot mare. 2 Veselie galagioasa. 3 (SHie) A face cuiva un ~ Scandal.

hai sn vz hol

HAI interj. subst.[1] I. Interj. 1. Cuvant care exprima un indemn la o actziune (comuna) cu interlocutorul. 2. (Cu functzie de imperativ corespunzand unor verbe de mishcare) Vino! venitzi! sa mergem! ♦ (Repetat cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvant care exprima ideea unei inaintari incete sau anevoioase. 3. Exclamatzie care exprima: regret admiratzie o intrebare. 4. (Repetat) Ba bine k nu! II. Subst. (Fam. shi arg.) Harmalaie; scandal. ◊ Expr. A face (un) hai = a face scandal in semn de protest de reprosh etc. [Var.: (reg.) ai interj.] Onomatopee.

  1. Probabil s. n. pl. haiuri — cata

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

*hai2 (fam.) s. n.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hái (háiuri) s. n. (Arg.) Harmalaie larma scandal. Probabil din tc. hayhuy interj. care exprima ideea de zgomot cf. haihui. Dupa Graur 158 din tzig.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

hai haiuri s. n. 1. veselie manifestata zgomotos. 2. bataie de joc.

a face hai expr. 1. a face scandal / galagie; a se manifesta zgomotos. 2. a fi exagerat de pretentzios.

haiul de pe lume expr. (pop.) situatzie plina de haz.

Intrare: hai (s.n.)
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hai
  • haiul
  • haiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • hai
  • haiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
hai2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hai
  • haiul
  • haiu‑
plural
  • haiuri
  • haiurile
genitiv-dativ singular
  • hai
  • haiului
plural
  • haiuri
  • haiurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

haisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.