24 de definiții pentru glagore
din care- explicative (16)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GLAGÓRE s. f. (Pop.) Minte, pricepere. [Var.: glagóle s. f.] – Din sl. glagolŭ „numele literei chirilice g”.
glagore sfi [At: CREANGĂ, GL. / V: ~goa~, ~gol sn, ~ole, ~rie / E: vsl глаголъ] 1 (Înv) A patra literă din alfabetul chirilic. 2 (Îvp) Istețime. 3 (Pop) Minte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLAGÓRE s. f. invar. (Pop.) Minte, pricepere. [Var.: glagóle s. f. invar.] – Din sl. glagolŭ „numele literei chirilice g”.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GLAGÓRE s. f. invar. (Regional) Minte, pricepere. Nu vezi tu că dacă nu-i glagore-n cap, nu-i și pace bună. CREANGĂ, A. 13. – Variantă: glagóle (PANN, P. V. III 127) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLAGÓRE f.: A (nu) avea ~ în cap a (nu) putea pătrunde cu mintea; a (nu) pricepe. [Var. glagole] /<sl. glagolu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
glagore f. V. glagole.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagóre m. (din maĭ vechiŭ glagol și -óle, d. vsl. glagolŭ, cuvînt). Vechĭ. Numele luĭ 6 în alfabetu chirilic. Azĭ. Fam. (glagóle [Munt.], glagóre și glagórie). S. f. Minte, pricepere: am și eŭ atîta glagorie!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLAGOLE s. f. v. glagore.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagoare sf vz glagore
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagol sn vz glagore
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagole sfi vz glagore
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagorie sfi vz glagore
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLAGÓLE s. f. invar. V. glagore.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GLAGÓLE s. f. v. glagore.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagole f. pricepere, minte, (Mold. glagore): am eu glagole în cap PANN; nu-i glagore în cap CR. [Slav. GLAGOLŬ, cuvânt, rațiune].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glagól și -óle, V. glagore.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!glagóre (pop.) s. f., g.-d. art. glagórii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
glagóre s. f. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
glagore, sg.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
glagol s. n. (A patra literă a alfabetului chirilic; pl. glagoluri)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
glagóle (literă chirilică) s. n.
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GLAGÓRE s. v. judecată, minte, rațiune.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
glagore s. v. JUDECATĂ. MINTE. RAȚIUNE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
glagóre s. f. – Inteligență, istețime, capacitate intelectuală. – Var. glagole, glagorie. Sl. glagolŭ „cuvînt”. Denumește de asemenea litera g, a patra a alfabetului sl. Semantismul din rom. nu este clar. DAR încearcă să-l explice pe baza sensului de „cuvînt”; trebuie plecat mai curînd de la sensul de „literă”, generalizat ca în „litere” cu accepția de „instrucțiune”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N35) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
glagoresubstantiv feminin
- 1. Judecată, minte, pricepere, rațiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu vezi tu că dacă nu-i glagore-n cap, nu-i și pace bună. CREANGĂ, A. 13. DLRLC
-
etimologie:
- glagolŭ „numele literei chirilice g” DEX '98 DEX '09