6 definiții pentru desfia
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESFIÁ, desfiez, vb. I. Tranz. A anula o înfiere. [Pr.: -fi-a] – Pref. des- + [în]fia.
desfia vt [At: DEX2 / P: ~fi-a / Pzi: ~iéz / E: des- + (în)fia] A anula o înfiere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESFIÁ, desfiez, vb. I. Tranz. A anula o înfiere. [Pr.: -fi-a] – Des1- + [în]fia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
desfiá vb. I (jur.) A declara nulă o înfiere ◊ „Elucidând, însă, acest caz, am discutat cu mai multe persoane, între care și tatăl adoptiv. Regreta. Ce? Că nu a avut posibilitatea legală să o desfieze. Doar atât. Nici un grăunte de remușcare pentru traumele provocate în viața fiicei sale.” I.B. 6 VI 75 p. 2 (din des- + [în]fia; Th. Hristea ne-a comunicat că acest cuvânt există de cel puțin 40 de ani în lb. rom.; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
*desfiá (a ~) vb., ind. prez. 3 desfiáză, 1 pl. desfiém (fi-em); conj. prez. 3 să desfiéze; ger. desfiínd (-fi-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
desfiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. desfiáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
desfia, desfiezverb
- 1. A anula o înfiere. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Prefix des- + [în]fia. DEX '09